Veronica Grosu – Interpelare – Costurile cu dobânzile pe care le plătește Statul Român au ajuns la 40 miliarde de lei, cu 50% mai mult ca în aceeași perioadă a anului trecut. Cum veți acoperi aceste costuri și cum vor răspunde persoanele vinovate

Adresată:

Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul României

De către: Deputat Veronica GROSU

Circumscripția electorală: nr. 35 Suceava

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 16.10.2025

Obiectul întrebării: Costurile cu dobânzile pe care le plătește Statul Român au ajuns la 40 miliarde de lei, cu 50% mai mult ca în aceeași perioadă a anului trecut. Cum veți acoperi aceste costuri și cum vor răspunde persoanele vinovate

Domnule Prim-Ministru,

Guvernul a cheltuit, în primele nouă luni din 2025, 40 de miliarde de lei pe dobânzi – cu 50% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, cheltuielile cu investițiile publice s-au redus cu 6%, ajungând la aceeași sumă: 40 de miliarde de lei. Dobânzile au ajuns să reprezinte 40% din deficitul bugetar estimat la 100 miliarde lei pentru 2025. În acelaşi timp, datoria publică a României a trecut de 1.000 de miliarde de lei și a ajuns la peste 57% din PIB, arată datele BNR.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 7%. Salariile conducătorilor urcă costurile cu salariile cu 6%. Pensiile speciale au crescut costurile cu pensiile cu 13%. Românii strâng cureaua dar conducătorii se lăfăie pe bani publici. Cine răspunde pentru risipa banului public?

Datele esențiale din execuția bugetară ianuarie–septembrie 2025 sunt următoarele:

• Cheltuieli cu dobânzile: 40 miliarde lei (+50%)
• Cheltuieli cu investițiile (cheltuieli de capital): 40 miliarde lei (-6%)
• Salarii în sectorul public: 127 miliarde lei (+6%)
• Cheltuieli cu bunuri și servicii: 71 miliarde lei (+7%)
• Pensiile și asistența socială: 188 miliarde lei (+13%)

Împrumuturi și deficit:

• Guvernul trebuie să împrumute în total 260 miliarde lei în 2025, nu doar pentru a acoperi deficitul estimat (150 miliarde lei), ci și pentru a returna datorii mai vechi, ajunse la scadență.
• Numai în ultima lună, statul s-a împrumutat cu peste 3 miliarde lei, la dobânzi de peste 7%.

Datoria publică:

• Datoria publică a depășit 1.000 miliarde lei, ajungând la peste 57% din PIB.
• În 2020, pragul considerat sustenabil pentru România era de 45% din PIB.
• România se apropie de limita de 60% din PIB, stabilită prin tratatele Uniunii Europene.

Datoria externă și balanța de plăți (ianuarie–august 2025):

• Datoria externă totală: 222,3 miliarde euro (+18,8 miliarde euro față de dec. 2024)
• Datoria externă pe termen lung: 172,9 miliarde euro (77,8% din total).
• Datoria externă pe termen scurt: 49,5 miliarde euro (22,2% din total).

Investițiile publice scad, în timp ce cheltuielile cu dobânzile continuă să crească.

România se apropie periculos de pragurile fiscale critice impuse la nivel european.

Practic, trăim vremuri în care sacrificați cetățenii români pentru a le fi bine conducătorilor. Nu sunt luate în calcul reduceri ale costurilor statului (300 de parlamentari, 12 ministere, maxim 50 de secretari de stat, reducerea/eliminarea finanțării partidelor parlamentare de la bugetul de stat și eliminarea pensiilor speciale). Nu se va renunța la membrii de partid incompetenți infiltrați în instituțiile de stat și nu va fi deconectată de la bugetul public clientela de partid pentru stoparea risipei banului public. Reforma administrației publice centrale și locale nu înaintează iar descentralizarea nu va avea loc.

Față de această situație solicit răspuns la următoarea interpelare: Cum veți acoperi aceste costuri și cine sunt vinovații pentru situația în care a ajuns România?

Solicit răspuns în scris și oral.