Stelea Niculina – Declarație politică – Tragedia de la spitalul “Sfânta Maria” din Iași ne arată că refacerea infrastructurii de sănătate trebuie să fie prioritate națională

Susținută de către doamna senator: Niculina STELEA

Circumscripția electorală: nr. 42, București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor – A.U.R

Titlul declarației politice: Tragedia de la spitalul “Sfânta Maria” din Iași ne arată că refacerea infrastructurii de sănătate trebuie să fie prioritate națională

Domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Catastrofa de la spitalul “Sfânta Maria”, acolo unde nouă copii au contractat infecții nosocomiale cu o bacterie foarte periculoasă, șase dintre ei murind, arată falimentul actualelor politici de sănătate din România. Acest stat marcat de neputință și corupție i-a ucis până și pe cei mai neajutorați dintre cetățenii săi: niște bebeluși sănătoși al căror singur ghinion este că s-au născut aici. Dacă ne gândim că un alt nou născut a murit în același spital în luna iunie, avem imaginea unei nepăsări monstruoase care ar trebui să ne dea coșmaruri.

Autoritățile, în frunte cu ministrul Sănătății, încearcă să ne asigure că dezastrul s-a produs, citez, “din cauza haosului administrativ și procedural fără precedent”. E forma eufemistică prin care ni se spune că, la un moment dat, se va găsi un Acar Păun căruia să i se pună în spinare cocoașa vinovăției. Problemele sunt însă sistemice. Vorbim de fenomene cunoscute care omoară români:

• Noi știm încă de acum 20 de ani că infecțiile nosocomiale sunt un blestem. În Raportul Administrației Prezidențiale conduse de Președintele Traian Băsescu din 2008 se vorbea despre faptul că – citez din nou – “infecțiile nosocomiale revin periodic, cu consecințe care merg pînă la decesul pacienților și în special al celor mai sensibili, nou născuți și vârstnici”. Ne-am convins și la Colectiv de această realitate când flăcările au mistuit mai puține vieți decât spitalele unde au mers marii arși.
• De asemenea, știm că media națională a raportării infecțiilor nosocomiale este de 0,84%, în timp ce media raportărilor în Uniunea Europeană depășește 4%. Asta o spune chiar Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate. Putem deduce, deci, că e o politică publică ascunderea acestor infecții din spitale, personalul medical fiind instruit să subraporteze.
• Din datele Eurostat privind Starea Sănătății în Uniunea Europeană, România se află pe un nedorit loc unu în UE la decese din cauze prevenibile și tratabile. În anul 2020 – cele mai recente date disponibile, analizate în raport – s-au înregistrat în România 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media UE (180 de decese la 100.000 de locuitori) și 235 de decese din cauze tratabile la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori peste media UE (care este de 92 de decese la 100.000 de locuitori).
• Cea mai gravă problemă este faptul că funcționăm cu spitale vechi de 50, 60, 70 de ani. Spre exemplu, “Sfânta Maria” din Iași a fost construit în 1970. Oricât ai renova – iar lucrările de aici au fost puține la număr – aceste bacterii intră în pereți și în podele. Sunt peste tot. Iar aici statul român a eșuat în refacerea spitalelor și a infrastructurii. Se pot găsi justificări, dar realitatea este că peste 20 de miliarde de euro intră anual în sistemul de sănătate. Sunt bani care nu se văd în calitatea serviciilor. Din 2012 încoace, au fost peste 180 de miliarde de euro cu care se puteau construi cele mai moderne spitale din Europa.

Peste toate aceste aspecte, tronează imaginea că nimeni nu-și asumă niciodată nimic. O astfel de tragedie devine subiect de week-end și de postări indignate pe rețelele de socializare. Când trece revolta – și s-a depășit rapid această tragedie – lucrurile se întorc la cursul obișnuit. Vedem că Premierul Bolojan nu a reacționat deloc și își continuă politica de austeritate în sănătate. Asta în timp ce Președintele Dan este mai preocupat de roboței și plușuri. Ceea ce înseamnă că propaganda mass media a falsificat și justa indignare oferind la schimb subiecte prefabricate pentru câteva zile.

Soluția vine tot din strategie. Da, s-au ratat finanțările pentru spitale din PNRR. Vine însă cadrul financiar multianual 2028 – 2034 al UE. Vorbim de 60,2 miliarde de euro. Poate că ar fi bine să discutăm și noi puțin aici la Parlament ce facem cu acei bani și cum am putea să-i folosim pentru a construi, totuși, acele unități sanitare de care avem nevoie pentru a evita astfel de tragedii. O direcție ar putea fi aceea de a avea mai puține proiecte, dar mai mari și mai de impact pentru societate.