Ștefan Geamănu – Întrebare – Clarificarea statutului și protecției românilor din diaspora în contextul noilor măsuri de mobilizare și înrolare voluntară

Adresată: Domnului Radu MIRUȚĂ, Ministrul Apărării Naționale

De către Domnul senator: Ștefan GEAMĂNU                               

Circumscripția electorală: Nr. 43 pentru românii cu domiciliul în afara României

Grupul Parlamentar: A.U.R.                     

Obiectul Întrebării – Clarificarea statutului și protecției românilor din diaspora în contextul noilor măsuri de mobilizare și înrolare voluntară

Stimate Domnule Ministru,

          În calitate de senator ales să reprezinte interesele românilor din afara granițelor, am început să primesc mesaje de îngrijorare de la concetățenii noștri, rezidenți în diaspora. Motivul îngrijorării îl reprezintă recentele știri referitoare la noile mecanisme de apărare, în special obligațiile de mobilizare care îi vizează în mod direct.

          În fapt, domnule Ministru, în ciuda măsurilor avute în vedere de Ministerul Apărării Naționale și, prin extensie, de Guvernul României, majoritatea covârșitoare a acestor români nu au plecat de plăcere din propria țară. AU plecat pe fondul faptului că statul român, pe care îl reprezentați, nu le-a putut oferi un trai decent, un sistem de sănătate sigur sau, mai mult, un viitor copiilor lor. Prin urmare, după ce au fost ignorați ani sau chiar decenii întregi, acum statul român, prin reprezentanții săi, pare că-și amintește de ei pentru a umple listele de mobilizare și a le impune termene nerealiste de prezentare la centrele militare, totul sub amenințarea sancțiunilor.

În contextul implementării serviciului de înrolare voluntară de la începutul anului 2026 și a prevederilor Legii nr. 270/2015, vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Cu privire la termenul de 15 zile: Cum consideră Ministerul Apărării Naționale că un român stabilit în Spania, Marea Britanie sau SUA, cu un contract de muncă stabil, rate bancare și copii înscriși la școală, își poate lichida întreaga existență și se poate prezenta la un centru militar din România în doar 15 zile? Ați luat în calcul realitățile logistice și birocratice ale vieții în diaspora?
2. Protecția socială și juridică: Ce garanții oferă statul român că acești cetățeni nu își vor pierde locurile de muncă și rezidența în țările gazdă în cazul în care sunt chemați sub arme? Există acorduri bilaterale care să protejeze statutul profesional al românilor din diaspora în cazul unei mobilizări în țara de origine?
3. Datoria morală vs. Obligația legală: Cum justificați transformarea diasporei într-o „masă de manevră” în strategia de atingere a cifrei de 120.000 de militari, în condițiile în care statul român a eșuat constant să le asigure drepturile fundamentale acasă, forțându-i la exil economic?
4. Salarizarea și echitatea: Suma de 4.000 de lei oferită voluntarilor este sub pragul multor salarii minime din Uniunea Europeană. Credeți că această ofertă este una competitivă sau respectuoasă pentru un cetățean care a reușit să se realizeze profesional într-un mediu meritocratic extern?