Silviu-Titus PĂUNESCU – Întrebare – Clarificări privind incoerența reglementării cumulului pensiei cu salariul în sectorul public

Către: Domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul României

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Clarificări privind incoerența reglementării cumulului pensiei cu salariul în sectorul public

     Domnule prim-ministru,

Modul în care Guvernul a tratat, în ultimii ani, problema cumulului pensiei cu salariul în sectorul public demonstrează o lipsă serioasă de coerență legislativă și de responsabilitate politică – subiectul prezentei întrebări parlamentare exprimă o temă relansată repetat în variante contradictorii: interzicere totală, limitări selective, excepții pentru anumite domenii, urmate de retrageri sau amânări invocând riscuri de neconstituționalitate sau impactul asupra unor sectoare esențiale – iar din punctul meu de vedere, această succesiune nu mai poate fi explicată prin ajustări tehnice, ci indică absența clară a unei viziuni stabile.

Statul transmite două mesaje care nu pot coexista: pe de o parte invocă necesitatea reducerii cheltuielilor și eliminării privilegiilor, pe de altă parte menține sau reintroduce excepții largi, fără criterii clare și fără o fundamentare consistentă, iar consecința este o reglementare imprevizibilă, care afectează funcționarea instituțiilor și încrederea publică.

Consider, domnule prim-ministru, că problema nu este existența cumulului în sine, ci lipsa unor delimitări clare: cine poate cumula, în ce condiții, pe ce durată și în baza căror criterii verificabile – în absența acestor repere, orice intervenție legislativă devine vulnerabilă juridic și discutabilă din punct de vedere al echității.

În acest context, vă solicit să precizați:

1. Care este poziția oficială actuală a Guvernului privind cumulul pensiei cu salariul în sectorul public și ce variantă legislativă susțineți în mod ferm?
2. Care sunt datele care fundamentează această politică, în special în ceea ce privește numărul de beneficiari și impactul bugetar real?
3. Care sunt criteriile obiective pentru eventualele excepții, astfel încât să fie respectat principiul egalității în fața legii?
4. Ce evaluare juridică aveți în vedere pentru a evita repetarea situațiilor în care astfel de măsuri sunt contestate sau declarate neconstituționale?
5. Cum asigurați continuitatea serviciilor publice în domenii unde există deficit de personal, în ipoteza limitării cumulului?
6. În ce măsură această politică este parte a unei reforme coerente și nu rezultatul unor intervenții succesive, determinate de presiuni conjuncturale?