Ramona Bruynseels – Declarație politică privind protecția femeilor și eșecul instituțional în cazul Anda Gyurca

Pe 24 octombrie 2025, în cadrul unei conferințe de presă, susținute la Bruxelles, Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat public — pentru a doua oară în acest mandat — că „există încă multe categorii sociale neprotejate de Stat”, menționând explicit femeile, alături de sinistrații de la Rahova, copiii și vârstnicii.

Cazul Anda Gyurca, tânăra ucisă cu brutalitate de recidivistul Emil Gânj în județul Mureș, rămâne o rană deschisă pe obrazul statului român.

Este un caz care ar fi putut fi evitat dacă instituțiile și-ar fi făcut datoria. Dacă legea ar fi fost aplicată, Anda ar fi trăit, însă:   

• Ordinul de protecție emis în 2024 a fost introdus în sistem abia în 2025;
• Paza a fost retrasă fără justificare, iar victima a fost forțată să semneze protecție doar pe timp de noapte;
• Crima a fost comisă la două ore după plecarea echipajului de pază;
• Poliția, Parchetul și Ministerul de Interne nu au oferit explicații publice coerente.

Nu vorbim despre o eroare; vorbim despre un lanț de erori. Poliția, Parchetul, Ministerul de Interne – toate instituțiile care ar fi trebuit să o protejeze – au eșuat.

Conform datelor oficiale furnizate de IGPR, în primul semestru al anului 2025:

• polițiștii au intervenit la 61.431 de cazuri de violență domestică;
• Au fost emise 5.956 de ordine de protecție provizorii, dintre care 2.271 au fost transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată.

Femicidul este un fenomen tot mai grav: 42 de femei au fost ucise în România de partenerii lor, conform surselor, până la 1 octombrie 2025.

Avem legi. Avem directive europene. Avem instituții. Dar nu avem încă mecanismele și voința reală de a le face să funcționeze.

Legea nr. 183/2020 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, în vigoare și în 2025, prevede:

• obligații clare pentru autoritățile locale, MAI, Ministerul Justiției și unitățile sanitare;
• afișarea liniei de urgență 0800.500.333 în spații publice și mijloace de transport;
• raportare anuală și transparență instituțională.

În plus, Directiva UE 2024/1385, adoptată în martie 2024, impune statelor membre:

• incriminarea femicidului ca infracțiune distinctă;
• protecție extinsă pentru victimele violenței cibernetice, căsătoriei forțate și hărțuirii;
• obligația de a asigura monitorizarea electronică a agresorilor.

             Este necesar ca noi, parlamentarii, să acționăm cu prioritate pentru:

1. Incriminarea femicidului ca infracțiune distinctă în Codul Penal, în conformitate cu standardele europene.

• Aplicarea automată a ordinelor de protecție și introducerea monitorizării electronice obligatorii pentru toți agresorii vizați de aceste măsuri, pentru a asigura protecție efectivă și imediată a victimelor.

• Instituirea pazei permanente pentru victimele aflate în situații de risc major, fără condiționări birocratice sau proceduri care întârzie intervenția autorităților.

• Obligativitatea publicării lunare a unui raport centralizat privind cazurile grave de violență domestică, modul de intervenție și măsurile corective adoptate de instituțiile responsabile.

• Crearea Registrului Național al Agresorilor Recidiviști, cu acces controlat pentru autoritățile competente, în scopul prevenirii repetării faptelor violente și al protejării potențialelor victime.

Așadar, propun constituirea unui grup de lucru transpartinic, prin desemnarea, de către fiecare partid parlamentar, a unui reprezentant care să participe la elaborarea unei Legi privind incriminarea femicidului, astfel încât proiectul să poată fi adoptat cu celeritate de Parlament. Fiecare zi de întârziere în acest demers poate însemna noi victime.