Mihai-Bogdan NEGOESCU – Întrebare – Redevențele cuvenite Statului Român pentru resursele naturale exploatate

Către: Domnul Bogdan-Gruia IVAN, Ministerul Energiei

De la: Domnul Deputat Mihai-Bogdan NEGOESCU, Deputat în Circumscripția electorală nr. 37, Timiș

Subiectul: Redevențele cuvenite Statului Român pentru resursele naturale exploatate

Stimate Domnule ministru,

Resursele naturale ale subsolului României – petrol, gaze naturale, cărbune, minereuri metalifere, sare, ape geotermale și alte resurse – aparțin, potrivit art. 136 alin. (3) din Constituția României, proprietății publice a statului. Exploatarea acestora de către operatori economici, fie ei privați sau cu capital mixt, se realizează în baza unor contracte de concesiune, statul român percepând în schimb redevențe, reprezentând o cotă-parte din valoarea resurselor extrase.

Cu toate acestea, în spațiul public persistă o lipsă semnificativă de transparență cu privire la modul în care sunt stabilite, colectate și controlate aceste redevențe, în special în ceea ce privește:

• nivelul cotelor de redevență aplicabile fiecărei categorii de resurse; 
• veniturile efectiv încasate de stat din aceste surse; 
• mecanismele de verificare a producției declarate de concesionari;
• eventualele facilități sau derogări acordate operatorilor economici. 

Această situație este cu atât mai relevantă cu cât România rămâne un actor important în sectorul extractiv la nivel european, iar în dezbaterea publică există opinii potrivit cărora nivelul redevențelor aplicate este sub nivelul practicilor existente în alte state europene, ceea ce ridică semne de întrebare privind echitatea distribuirii beneficiilor rezultate din exploatarea resurselor naturale.

În acest context, vă solicit să îmi comunicați următoarele:

1. Care sunt cotele procentuale de redevență aplicate în prezent pentru fiecare resursă naturală exploatată pe teritoriul României, respectiv:

– țiței (petrol brut);

– gaze naturale (inclusiv gaze de sondă);

– cărbune (lignit, huilă, antracit);

– minereuri metalifere (aur, argint, cupru, zinc, plumb etc.);

– sare;

– ape minerale și geotermale;

– agregate minerale (nisip, pietriș, balast);

– alte resurse concesionate?

2. Care este baza de calcul a redevenței pentru fiecare categorie – se raportează la producția fizică extrasă, la prețul de piață, la prețul de referință stabilit de autorități sau la alt indicator – și cine verifică corectitudinea declarațiilor de producție ale concesionarilor?
3. Care au fost veniturile totale încasate de Statul Român din redevențe, defalcate pe tip de resursă și pe an, pentru perioada 2019-2024?
4. Câte contracte de concesiune sunt active în prezent, care sunt principalii concesionari și care este ponderea veniturilor din redevențe în totalul veniturilor bugetare generate de sectorul extractiv?
5. Există operatori cărora li s-au acordat facilități, reduceri sau scutiri de la plata redevențelor, în ce temei legal și pentru ce perioadă? Care este impactul bugetar estimat al acestor facilități?
6. A efectuat Curtea de Conturi sau alt organism de control o auditare recentă a modului de calcul, declarare și încasare a redevențelor? Dacă da, care au fost principalele constatări?
7. Guvernul intenționează să revizuiască nivelul cotelor de redevență pentru a le alinia la standardele europene și a asigura o distribuție mai echitabilă a beneficiilor exploatării resurselor naționale? Dacă nu, care este argumentul pentru menținerea nivelurilor actuale?

Față de cele de mai sus, solicit Guvernului să prezinte un răspuns însoțit de documentele justificative relevante (tabele cu cote, situații financiare, contracte de concesiune în formă anonimizată acolo unde legea impune confidențialitate).