Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Așa-zisa limbă ”băiașă”, diferită de cea română, din Ungaria, și zisa limbă română băiașă, din Croația.

Adresată:  Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

                   Domnului Ioan Aurel POP, președintele Academiei Române

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 24/05/2023

Obiectul întrebării: Așa-zisa limbă ”băiașă”, diferită de cea română, din Ungaria, și zisa limbă română băiașă, din Croația.

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

Republica Ungară a ratificat Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare la 26 aprilie 1995. Acest document a intrat în vigoare pentru Ungaria la 1 martie 1998. Ea se aplică următoarelor limbi: armeană, băiașă, bulgară, croată, germană, greacă, polonă, română, ruteană, sârbă, slovacă, slovenă, țigănească și ucraineană (în maghiară: a beás, a bolgár, a cigány, a görög, a horvát, a lengyel, a német, az örmény, a román, a ruszin, a szerb, a szlovák, a szlovén, az ukrán). De precizat că autoritățile ungare au oficializat un o ortografie specifică pentru așa-zisa limbă băiașă, ortografie diferită de cea română și identică cu cea maghiară, cu utilizarea grafemelor Ăă și Îî, cu aceeași valoare fonetică ca și în limba română.

Republica Croația este partea la Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare din 17 octombrie 1997. Acest document a intrat în vigoare pentru Croația la 1 martie 1998. Ea se aplică următoarelor limbi: cehă, germană, istroromână, italiană, maghiară, româna băiașă (croată: bajaški rumunjski), ruteană, sârbă, slovacă, slovenă, ucraineană. În unele documente oficiale croate acest indom este numit și ”dialectul băiaș al limbii române” (croată: ”bajaški dijalekt rumunjskog jezika”). Zisa limbă română băiașă este ortografiată în Croația în conformitate cu regulile ortografice ale limbii croate, cu utilizarea grafemelor Ăă și Îî, cu aceeași valoare fonetică ca și în limba română.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să-mi transmiteți:

1. Punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe și, respectiv, al Academiei Române privind încadrarea taxonomică a limbii desemnate în maghiară prin termenul de băiașă (beás) și în croată prin termenul de româna băiașă (bajaški rumunjski).

• Care au fost reacțiile oficiale ale MAE și ale reprezentanților țării noastre la Strasbourg (Reprezentanța permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, delegația permanente a României la APCE și delegații MAE în cadrul Comitetului de Miniștri) în legătură cu oficializarea de către Ungaria a așa-zisei limbi băiașe, diferită de cea română, și de recunoaștere de către Croația a limbii zise româna băiașă cu ocazia ratificării și punerii ulterioare în aplicare a Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare.

• Dacă Republica Ungară și Croația sunt sau nu deschise cooperării cu România în ceea ce privește așa-zisa limbă băiașă și, respectiv, limba română băiașă vorbite de un număr important de persoane aflate sub jurisdicția statelor respective și care, din perspectiva legislației române în vigoare, indiferent de originea lor etnică/națională, prin limba maternă, aparțin în mod evident filonului lingvistic românesc.

• Dacă Academia Română a abordat sau este dispusă să abordeze cu Academia Națională de Științe a Ungariei și Academia Croată de Științe și Arte subiectul așa-zisei limbi băiașe din Ungaria și, respectiv, a zisei limbi române băiașe din Croația în sensul unei corecte încadrări taxonomice, a unificării ortografice și cercetării acestor forme  ale limbii române.

• Dacă România a arătat oficial preocupare pentru situația lingvistică a românofonilor băieși din Republica Ungară și Croația și ce inițiative a avut până în prezent în sensul sprijinirii respectivelor minorități înrudite vorbitoare de limbă română.