Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Măsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și structurile subordonate înțelege să le dispună pentru oprirea exploatării excesive și pentru protecția Lacului Trei Ape, situat în județul Caraș-Severin, la poalele Munților Semenic

În atenția: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Doamnei Diana Buzoianu, Ministru

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Obiectul întrebării: Măsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române”, Garda Națională de Mediu și structurile subordonate înțelege să le dispună pentru oprirea exploatării excesive și pentru protecția Lacului Trei Ape, situat în județul Caraș-Severin, la poalele Munților Semenic

Doamnă Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, republicată, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 205–208 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 26 ianuarie 2024, cu modificările și completările ulterioare, și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta interpelare și solicit explicații oficiale cu privire la modul în care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își exercită atribuțiile în domeniul protecției și exploatării resurselor de apă strategice, în special al Lacului Trei Ape din județul Caraș-Severin, aflat în administrarea S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L. (Grupul PPC), precum și comunicarea datelor oficiale deținute de minister cu privire la această situație.

Solicit un răspuns ferm și documentat. De asemenea, solicit indicarea măsurilor concrete cu privire la situația gravă a Lacului Trei Ape, aflat în administrarea S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L., parte a Grupului PPC (Public Power Corporation S.A. – Grecia), în contextul în care cetățenii din zona Semenicului, operatorii economici și mass-media regională au semnalat, în mod repetat, fapte care aduc atingere directă dreptului la un mediu sănătos, consacrat de art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată.

I. Situația de fapt. Sursele documentare

Lacul Trei Ape este o acumulare antropică edificată în urmă cu peste cinci decenii, alimentată de trei afluenți ai râului Timiș, având funcții multiple: sursă de apă pentru populație, componentă a amenajării hidroenergetice a Bârzavei Superioare, atenuarea viiturilor, susținerea biodiversității și suport pentru economia turistică a comunităților Gărâna și Brebu Nou, inclusiv pentru Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna.

Începând cu primăvara anului 2025 și continuând în vara aceluiași an, o serie de investigații de presă apărute în cotidianul online Ziua de Vest au semnalat scăderea dramatică a nivelului apei din Lacul Trei Ape, alături de celelalte acumulări ale amenajării Bârzava Superioară (Gozna, Văliug, Secu), precum și un posibil incident de poluare prin deversarea unei vidanje în apele lacului. Prezenta interpelare se fundamentează pe următoarele materiale publicistice, verificabile și publice:

• „Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus!” – Ziua de Vest, 24 iulie 2025;
• „Răspunsul Administrației Bazinale de Apă Banat, referitor la poluarea Lacului Trei Ape” – Ziua de Vest, septembrie 2025;
• „Drept la replică în urma articolului «Lacul Trei Ape, la un pas de a fi distrus», transmis de TMK Hydroenergy Power, parte a grupului PPC” – Ziua de Vest;
• „Lacul Trei Ape, dragoste și durere” – Ziua de Vest, 22 august 2025;
• „Situație de urgență la Trei Ape, în Caraș-Severin” – Ziua de Vest.

Aceste materiale, coroborate, conturează un tablou îngrijorător al modului în care o resursă publică strategică – apa – este gestionată în interesul unui operator privat cu capital străin (Grupul PPC, Grecia, care a preluat în anul 2024 portofoliul Evryo Group de la fondurile Macquarie Asset Management), iar răspunsurile instituționale primite din partea autorităților competente sunt formale, lipsite de măsuri și, în unele cazuri, contrazise de datele meteorologice oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie.

II. Problemele de fond. Aspecte semnalate

1. Scăderea accelerată și nefirească a nivelului Lacului Trei Ape.

Potrivit datelor comunicate de operator, gradul de umplere a scăzut, în lunile martie–aprilie 2025, până la 31% din volumul util, în condițiile în care iarna 2024–2025 a înregistrat un strat de zăpadă cel puțin comparabil cu media multianuală, iar precipitațiile de primăvară s-au încadrat în ecartul climatologic al ultimilor zece ani. Justificarea seacă a autorităților – „lipsa precipitațiilor” – nu explică amploarea fenomenului și este în contradicție cu datele meteorologice de la stațiile Administrației Naționale de Meteorologie. Locuitorii și operatorii turistici din zonă atrag atenția, prin petiții publice (inclusiv petiția „Salvați Lacul Trei Ape” de pe platforma Declic), că, în realitate, scăderea nivelului a fost provocată, în parte semnificativă, de exploatarea hidroenergetică excesivă, dincolo de pragurile stabilite prin regulamentul de exploatare aprobat prin Ordin al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor (M.M.G.A.).

2. Suspiciuni privind depășirea volumului maxim exploatabil.

Conform investigațiilor de presă, volumul ce poate fi pompat din lac pentru producerea de energie electrică este, prin regulament, limitat la o fracțiune din volumul util al acumulării. În realitate, există indicii – inclusiv înregistrări video transmise redacției Ziua de Vest la data de 24 iulie 2025 – că pomparea a continuat chiar și în perioada în care operatorul declarase public reducerea sau sistarea activității. Producția anunțată ca fiind redusă la 10–15% din capacitate nu clarifică, ci dimpotrivă, amplifică întrebările privind raportul dintre apa efectiv uzinată și cea declarată.

3. Incident de poluare prin deversarea unei vidanje în lac.

La data de 18 iulie 2025, o autovidanjă aparținând SC AquaCaraș SA a fost semnalată pe malul Lacului Trei Ape, șoferul declarând ulterior că ar fi deversat aproximativ 2 mc de „apă curată” rezultată din spălarea utilajului. Fapta, recunoscută inclusiv în răspunsul oficial al ABA Banat, constituie o încălcare directă a art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia constituie contravenție „evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor”. În acest context, concluzia potrivit căreia „nu a existat o poluare” pe baza unor analize realizate de însuși operatorul implicat (SC AquaCaraș SA) este, în opinia mea, cel puțin discutabilă din perspectiva independenței probatorii.

4. Impactul asupra ecosistemului și economiei locale.

Lacul Trei Ape găzduiește populații de păstrăv indigen și păstrăv curcubeu, care, potrivit relatărilor locuitorilor din Brebu Nou și Gărâna, au fost afectate grav de scăderea nivelului apei. Sezonul turistic 2025, vital pentru pensiunile, păstrăvăriile și evenimentele culturale ale zonei (inclusiv Festivalul de Jazz de la Gărâna), a fost compromis parțial. Operatorii economici și Asociația Banatul Montan au adresat solicitări oficiale către PPC și ABA Banat pentru impunerea unei cote minime de umplere (70% pentru Lacul Gozna), invocând obligațiile ce decurg din Legea apelor și din regulamentul de exploatare.

5. Suficiența și calitatea răspunsurilor autorităților.

Deși sesizările au fost adresate Prefecturii Caraș-Severin, ABA Banat, Gărzii Naționale de Mediu, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Afacerilor Interne și chiar Administrației Prezidențiale, răspunsurile primite sunt, în mare măsură, formale, se rezumă la preluarea necritică a punctului de vedere al operatorului și nu dispun măsuri concrete, verificabile, de protecție a resursei de apă. În consecință, problema a fost temporar atenuată prin decizia voluntară a PPC de a suspenda pentru 30 de zile exploatarea Lacului Trei Ape – decizie care, deși salutară, rămâne reversibilă și nu înlocuiește un cadru de control independent și permanent.

III. Cadrul internațional. Principiul dezvoltării durabile

Înainte de a invoca temeiurile legale din dreptul intern și din dreptul Uniunii Europene, consider că prezenta interpelare se cuvine așezată pe fundamentul doctrinar internațional care guvernează, de peste trei decenii, materia protecției mediului și a exploatării resurselor naturale.

Declarația de la Rio de Janeiro din anul 1992, adoptată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind Mediul și Dezvoltarea, a consacrat dezvoltarea durabilă ca un nou parteneriat mondial, prin care protecția mediului este integrată, în mod indisolubil, cu dezvoltarea economică și socială. Documentul stabilește cele 27 de principii de referință ale dreptului internațional al mediului, având natura juridică a unui instrument de tip soft law, dar a cărui forță persuasivă și doctrinară a fost în mod constant recunoscută, inclusiv prin integrarea principiilor sale în instrumente juridice obligatorii ulterioare (tratate, directive, legislații naționale). Dintre principii, reținem, în contextul interpelării de față:

• Principiul 1, potrivit căruia ființele umane se află în centrul preocupărilor privind dezvoltarea durabilă și au dreptul la o viață sănătoasă și productivă, în armonie cu natura;
• Principiul 3, potrivit căruia dreptul la dezvoltare trebuie exercitat astfel încât să răspundă, în mod echitabil, nevoilor privind dezvoltarea și mediul ale generațiilor prezente și viitoare;
• Principiul 4, conform căruia protecția mediului trebuie să constituie parte integrantă a procesului de dezvoltare și nu poate fi considerată separat de acesta;
• Principiul 10, privind dreptul la informație, la participarea publicului la luarea deciziilor și la accesul efectiv la justiție în materie de mediu;
• Principiul 15, al precauției, în virtutea căruia, atunci când există riscul unor daune grave sau ireversibile, absența certitudinii științifice depline nu poate fi invocată ca motiv pentru amânarea măsurilor de protecție a mediului;
• Principiul 16, al internalizării costurilor de mediu (principiul „poluatorul plătește”).

Filosofia acestor principii este simplă, dar obligatorie: nevoile generației prezente nu pot fi satisfăcute într-un mod care să compromită capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. O acumulare hidroenergetică precum Lacul Trei Ape nu poate fi tratată exclusiv ca un activ comercial destinat maximizării producției de energie electrică pe termen scurt, ci trebuie gestionată ca un bun public strategic, cu funcții prioritare de alimentare cu apă a populației, de atenuare a viiturilor, de conservare a biodiversității și de susținere a comunităților locale.

România a subscris la Declarația de la Rio și a asimilat aceste principii în dreptul pozitiv, ele fiind de altfel preluate expres în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, care invocă necesitatea atingerii obiectivelor dezvoltării durabile ca fundament al reglementării.

IV. Temeiul legal invocat

Pe fundamentul doctrinar expus mai sus, solicitarea de față se întemeiază pe următoarele dispoziții de drept pozitiv:

• art. 35 alin. (1) din Constituția României, republicată – „Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”;
• art. 1 alin. (1^1) din Legea apelor nr. 107/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare – în forma în vigoare modificată prin Legea nr. 122/2020 – „Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare”;
• art. 1 alin. (1^2) din aceeași lege, introdus prin Legea nr. 122/2020 – „Apele subterane și de suprafață ale României sunt bogății de interes public”;
• art. 4 alin. (1) din aceeași lege – „Resursele de apă, de suprafață și subterane sunt monopol natural de interes strategic”;
• art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 – care sancționează ca și contravenție „evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apă, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor”;
• art. 87 pct. 2 din aceeași lege – care sancționează „exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor”;
• art. 87 pct. 3 din aceeași lege – care sancționează „folosirea resurselor de apă de suprafață sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor”;
• dispozițiile art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996 – privind posibilitatea instituirii de restricții temporare de folosire a apei în situații de secetă, deficit hidrologic sau în alte situații care impun măsuri urgente de protecție a resursei;
• prevederile regulamentului de exploatare a acumulării Trei Ape, aprobat prin Ordin al fostului Minister al Mediului și Gospodăririi Apelor – al cărui număr, dată și conținut integral solicit să fie comunicate Parlamentului, având în vedere că până în prezent acesta nu figurează public-accesibil, deși reglementează exploatarea unei resurse publice strategice;
• art. 94 alin. (1) lit. b), e) și f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare – privind obligația titularilor de activități de a respecta condițiile din actele de reglementare, de a permite accesul autorităților competente pentru verificare și control, precum și de a furniza informațiile solicitate acestora;
• art. 96 alin. (2) pct. 33 din aceeași ordonanță – care sancționează ca și contravenție încălcarea „obligației persoanelor fizice și juridice să nu deverseze în apele de suprafață sau subterane ape uzate, fecaloid menajere, substanțe petroliere sau periculoase, ape care conțin substanțe periculoase”, dispoziție direct aplicabilă incidentului din 18 iulie 2025;
• art. 96 alin. (3) pct. 1 din aceeași ordonanță – care sancționează contravențional încălcarea obligației persoanelor juridice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației/autorizației integrate de mediu pentru activitățile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului, aplicabilă în privința exploatării ansamblului acumulărilor;
• Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva-cadru privind apa), transpusă în dreptul intern prin Legea nr. 310/2004 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 – în special obligația de atingere a „stării ecologice bune” pentru corpurile de apă de suprafață și principiul non-deteriorării, care interzice statelor membre să permită deteriorarea stării corpurilor de apă existente.

Se impune sublinierea corelării dintre dreptul intern și dreptul Uniunii Europene: Legea apelor nr. 107/1996, prin modificările succesive aduse începând cu anul 2004, realizează transpunerea în dreptul intern a Directivei 2000/60/CE. În consecință, orice încălcare a principiului non-deteriorării și orice insuficiență a măsurilor de protecție a corpurilor de apă constituie, concomitent, o încălcare a dreptului român și a dreptului Uniunii Europene, aspect care deschide calea, inclusiv, unei eventuale proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva statului român.

V. Solicitări concrete. 

În virtutea celor expuse, vă rog, Doamnă Ministru, să îmi comunicați în scris, în termenul legal, răspunsuri punctuale la următoarele întrebări:

1. Care este numărul, data emiterii și conținutul integral al Ordinului Ministrului Mediului (sau, după caz, al fostului M.M.G.A.) prin care a fost aprobat regulamentul de exploatare a acumulării Trei Ape, respectiv al celorlalte acumulări din amenajarea hidroenergetică Bârzava Superioară (Gozna, Văliug, Secu)? Solicit comunicarea unei copii a acestui ordin și a regulamentului în vigoare, cu indicarea expresă a volumului maxim ce poate fi uzinat pentru producerea de energie, exprimat atât în valoare absolută, cât și ca procent din volumul util al lacului, precum și a cotei minime obligatorii de păstrare.
2. Solicit comunicarea numărului și datei autorizației de gospodărire a apelor în vigoare, emisă pentru S.C. TMK Hydroenergy Power S.R.L. pentru ansamblul celor patru acumulări, inclusiv a eventualelor acte adiționale ori modificări intervenite după preluarea portofoliului Evryo Group de către Grupul PPC în anul 2024.
3. Solicit transmiterea, în format tabelar, a datelor zilnice privind gradul de umplere, debitul afluent și debitul uzinat pentru Lacul Trei Ape, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, astfel cum au fost raportate de operator către ABA Banat de două ori pe zi, conform propriilor afirmații ale autorității.
4. Au fost efectuate controale la fața locului, de către Garda Națională de Mediu și/sau Administrația Națională „Apele Române”, cu privire la respectarea regulamentului de exploatare, în perioada martie–august 2025? În caz afirmativ, solicit comunicarea numărului de controale, a constatărilor, a eventualelor sancțiuni aplicate (inclusiv încadrarea juridică concretă – art. 87 pct. 2, 3 sau 4 din Legea apelor nr. 107/1996, ori art. 96 alin. (2) pct. 33 sau alin. (3) pct. 1 din OUG nr. 195/2005) și a măsurilor dispuse. În caz negativ, vă rog să explicați de ce aceste controale nu au avut loc, în ciuda sesizărilor publice.
5. În ceea ce privește incidentul de la 18 iulie 2025 (deversarea vidanjei SC AquaCaraș SA în Lacul Trei Ape), solicit: (i) comunicarea numărului procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, dacă a fost încheiat, cu temeiul juridic exact (art. 87 pct. 4 din Legea apelor nr. 107/1996 sau art. 96 alin. (2) pct. 33 din OUG nr. 195/2005); (ii) valoarea amenzii aplicate; (iii) dacă au fost prelevate probe de apă și de către cine, în mod independent de operatorul implicat; (iv) rezultatele complete ale analizelor de laborator, cu indicarea parametrilor verificați; (v) dacă a fost sesizat Parchetul pentru eventuale infracțiuni prevăzute de legislația de mediu.
6. În raport cu scăderea severă a nivelului din primăvara–vara 2025, a fost impusă, la un moment dat, o restricție de folosire a apei în baza art. 13 din Legea apelor nr. 107/1996, aplicabil în situații de secetă sau deficit hidrologic? Dacă da, prin ce act și pentru ce perioadă. Dacă nu, de ce, în condițiile în care gradul de umplere a scăzut la 31%?
7. A evaluat statul român, prin MMAP, dacă modul actual de exploatare a acumulărilor Bârzava Superioară respectă obligația de non-deteriorare a stării corpurilor de apă, impusă de Directiva 2000/60/CE și transpusă în dreptul intern prin art. 2 și art. 2^1 din Legea apelor? În ce măsură este atinsă „starea ecologică bună” pentru corpurile de apă aferente amenajării, iar în cazul unei deteriorări, ce măsuri de remediere au fost sau vor fi dispuse?
8. Ce măsuri concrete, cu termene și responsabili, intenționează MMAP să dispună pentru a preveni repetarea situației din 2025, inclusiv cu privire la: (i) stabilirea unei cote minime obligatorii de umplere pe perioada sezonului turistic; (ii) introducerea unor mecanisme de monitorizare independentă a debitelor uzinate (sisteme de telemetrie verificabile de către autoritate); (iii) transparentizarea publică, în timp real, a datelor privind nivelul lacurilor?
9. A fost analizată, la nivelul ministerului, oportunitatea revizuirii regulamentului de exploatare a acumulărilor Bârzava Superioară, astfel încât funcțiile de alimentare cu apă, protecție împotriva inundațiilor și biodiversitate să primeze în mod neechivoc în raport cu funcția de producție hidroenergetică, inclusiv în contextul schimbărilor climatice?
10. Intenționează MMAP să notifice Consiliul Concurenței și/sau Comisia Europeană cu privire la modul de exploatare a acestei resurse publice, din perspectiva obligațiilor asumate de România prin aderarea la acquis-ul comunitar în materie de apă și mediu, respectiv a angajamentelor asumate de operator cu ocazia preluării portofoliului Evryo Group de către Grupul PPC?
11. Nu în ultimul rând, ce garanții instituționale și mecanisme concrete poate institui ministerul cetățenilor din comunitățile Gărâna, Brebu Nou, Văliug, Crivaia, Reșița și din celelalte UAT-uri afectate, astfel încât un bun public de interes strategic – apa – să nu mai fie gestionat, în fapt, în funcție de interesele comerciale ale unui operator privat, cu capital străin, în detrimentul comunităților locale și al mediului?

Apele, pădurile și munții Banatului nu sunt proprietatea unei corporații, ci sunt bunul comun al românilor. Datoria noastră, a celor care am primit mandatul cetățenilor, este de a le proteja pentru generațiile care vin.