Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – CINE VA CONTROLA AGRICULTURA ROMÂNEASCA: FERMIERII ROMÂNI SAU CORPORAȚIILE DE BIOTEHNOLOGIE?

Adresată: Domnului Ilie Gavril Bolojan, Prim-Ministru al României

                 Domnului Tanczos Barna, Ministrul Interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

                 Domnului Mihai Dimian, Ministrul Educației și Cercetării

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: CINE VA CONTROLA AGRICULTURA ROMÂNEASCA: FERMIERII ROMÂNI SAU CORPORAȚIILE DE BIOTEHNOLOGIE?

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Stimați Domni Miniștrii,

Consiliul Europei a adoptat normele privind tehnicile genomice (NTG), stabilind astfel un cadru pentru un sector agroalimentar al UE mai „competitiv și mai durabil” în viziunea sa. Practic, aceste norme deschid calea aplicării Acordului UE-Mercosur.

Aproximativ 90% din producția agricolă și agroalimentară a statelor Mercosur se încadrează în categoria produselor obținute din organisme modificate genetic (OMG) sau prin tehnici noi de editare genomică (NTG), protejate de patente de genă, de proces și de produs. Ca urmare, tranzacțiile comerciale nu vor fi guvernate de reguli sanitare și fitosanitare clasice, ci de prevederile Acordului TRIPS privind protecția proprietății intelectuale, care favorizează deținătorii de patente.

Noile tehnici genomice (ameliorare de precizie) modifică materialul genetic al plantelor, animalelor sau microorganismelor, în concluzie, modifică ADN-ul organismelor. Prin adoptarea normelor genomice, Comisia Europeană abandonează agricultura europeană și expune piața UE intereselor marilor corporații globale de biotehnologie.

Plantele de tip NTG-1, care au între 1 și până la 20 de modificări genetice, sunt asimilate produselor convenționale, deși rămân purtătoare de patente. Ele nu vor avea obligații clare de identificare, testare, analiză de risc, trasabilitate sau etichetare.

Plantele de tip NTG-2, cu modificări genetice mai complexe, rămân supuse legislației UE privind plantele OMG (care au modificări genetice ce presupun introducerea de ADN străin). Statele membre pot opta să nu cultive plante NTG-2 și pot introduce măsuri pentru a preveni prezența neintenționată a acestora în alte produse.

Când regulamentul NTG va intra în vigoare, piața UE va fi complet deschisă noilor plante. În lipsa unor mecanisme reale de protecție a producției interne, agricultura românească riscă să devină victimă sigură a unei strategii comerciale europene care privilegiază comerțul și patentele în detrimentul fermierilor și al securității alimentare.

Un număr de 21 de asociații și organizații ale fermierilor români și ale societății civile au solicitat Guvernului României și Ministerului Agriculturii, încă din decembrie 2025, să respingă propunerea CE privind reglementarea noilor tehnici genomice. Acestea au precizat că textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea și etichetarea NTG-1, permite brevetarea trăsăturilor naturale, restrânge drastic autonomia fermierilor și pune în pericol exporturile agricole către piețe terțe care nu recunosc noile tehnici genomice ca fiind echivalente cu ameliorarea convențională.

Ca urmare a celor prezentate, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri ați luat pentru interzicerea brevetării caracteristicilor genetice întâlnite în natură?
2. Ce măsuri ați luat pentru restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțurilor de comercializare?
3. Ați introdus un regulament clar care să protejeze fermierii și apicultorii de contaminare? Care este acesta?
4. Care sunt măsurile luate pentru eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri și protejarea soiurilor locale?
5. Care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru dotarea cu laboratoare de analiză în vederea protejării securității alimentare a românilor?
6. Care este situația institutelor de cercetare în domeniul agricol și agroalimentar? Ați realizat dotarea acestora cu echipamentele necesare pentru dezvoltarea cercetării aplicate care să sprijine agricultorii și producătorii români? Care sunt facilitățile pentru aducerea în instituțiile de cercetare a tinerilor bine pregătiți?
7. Considerați că România își asigură securitatea alimentară prin introducerea dependenței față de corporațiile de biotehnologie?
8. Deși noul cadru legislativ european se preconizează a se aplica de la jumătatea anului 2028, considerați că, măcar o dată, românii pot avea o strategie de protecție a securității alimentare, a fermierilor și producătorilor de alimente, astfel încât, în contextul mondial critic în care ne aflăm,   România – Grădina Maicii Domnului – să nu ajungă dependentă de corporații străine și acțiuni ale guvernelor altor țări?