Cristina Dumitrescu (senator AUR): „România are datoria să apere identitatea aromânilor din Albania și să răspundă urgent problemelor semnalate de comunitate”

Cristina Dumitrescu, senator AUR și președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, a întreprins, în perioada 13–17 noiembrie 2025, alături de o delegație alcătuită din senatorul Ștefan Geamănu, senatorul Gheorghe Ștefanache și consilierul Eugen Popescu, o vizită de lucru în Albania, pentru a evalua situația comunității aromâne/românești și problemele urgente cu care aceasta se confruntă.

Delegația a avut întâlniri cu membrii relevanți ai Fundației „Nicolae Iorga” din Saranda (Pano Bakalli, Franc Bakalli), cu reprezentanți ai aromânilor din Sqepur (Arben Tahanasi) și Girokastru (Gjirokastër), cu reprezentanți ai Asociației culturale „Aromânii din Albania”, filiala Corcea (Korçë) (Mirela Veriga, Vilma Koça) și filiala Elbasan (scriitorul Andon Kristo), cu preotul bisericii aromâne din Corcea (părintele Andrea Zhurka), iar la Moscopole cu preotul bisericii „Sfântul Nicolae” (părintele Toma), precum și cu autorități locale (Oltion Çaçi, primarul din Saranda), cadre didactice de limbă română/dialect aromân, reprezentanți ai presei de limbă română și cu ambasadorul României în Albania, Octavian Șerban.

Delegația senatorilor români a depus coroane de flori la bustului istoricului Nicolae Iorga din Saranda, fiind prezent și primarul Sarandei, și la bustul preotului Haralambie Balamace din Corcea, în prezența comunității aromâne din localitate.

În cadrul discuțiilor de la sediul Ambasadei României la Tirana, ambasadorul Octavian Șerban a dat asigurări că în câteva zile va fi recuperată „Casa Iorga” de la Saranda, proprietate a statului român.

În discuțiile avute la Saranda, Corcea și Elbasan, membrii comunității aromâne/românești au reclamat următoarele:

• Lipsa burselor identitare acordate de statul român pentru elevii și cadrele didactice care învață sau predau dialectul aromân/limba română. Fără aceste burse identitare – ca formă minimă de sprijin – învățământul în dialectul aromân riscă să rămână fără elevi și să dispară, iar cadrele didactice să își piardă interesul pentru activitatea de predare;
• Necesitatea înființării de grădinițe, clase și școli în care să se predea dialectul aromân și limba română literară. Se solicită susținerea financiară din partea Guvernului României și demersuri de negociere cu autoritățile albaneze competente, în vederea introducerii predării dialectului aromân și a limbii române literare în școlile publice din zonele locuite de aromâni;
• Acordarea cetățeniei române tuturor aromânilor din Albania care o solicită, comunitatea semnalând existența unor probleme serioase privind motivele invocate de autoritățile române în respingerea cererilor;
• Refuzul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de a acorda burse identitare elevilor școlilor aromâne din Selenița și Sqepur, fapt ce pune în pericol existența acestor școli;
• Susținerea financiară pentru Asociația culturală „Aromânii din Albania”, filiala Corcea, în vederea reconstrucției clădirii în care a funcționat școala „Papa Lambru Balamaci” și unde a fost înființat paraclisul bisericii aromâne „Sf. Sotir” (Schimbarea la Față);
• Finanțarea mass-mediei în dialectul aromân, prin înființarea unor posturi de radio și televiziune și prin susținerea emisiunilor în dialect difuzate de diverse posturi locale sau naționale din Albania;
• Sprijin financiar pentru construirea de biserici ortodoxe în localitățile cu comunități aromâne relevante, în care slujbele să fie oficiate în dialectul aromân;
• Intervenția agresivă a statului grec, care racolează membri ai comunității aromâne pentru a-i determina să se declare greci/vlaho-eleni, oferind cetățenie, drept de muncă și pensii de aproximativ 350 euro;
• Lipsa de cooperare semnalată de unii reprezentanți ai comunității în relația cu ambasadorul României la Tirana.

Vizita delegației a fost reflectată de televiziunea de stat din Albania și de radioul din Corcea.

Minoritatea aromână/română din Republica Albania este estimată, potrivit comunității, la 300.000–400.000 de persoane. Recensămintele oficiale au consemnat însă doar 8.266 de persoane (2011) și 2.459 de persoane (2023), cifre contestate atât de Comisia Europeană, cât și de comunitate.

”Obiectivul vizitei noastre a fost unul clar, de a ne interesa de soarta aromânilor de aici. Avem o comunitate mare de aromâni în Albania și ne bucură foarte mult că statul albanez a recunoscut-o și să aflăm că autoritățile au o relație bună cu aromânii. Vom face tot ce ține, legal, de noi pentru a instaura burse pentru copii încă de la grădiniță și școală, cât și pentru profesori, și, construcția de grădinițe și școli în satele în care populația estre preponderent armânească și au nevoie de învățământ, de cultură, de istorie pentru a nu-și pierde identitatea”, a declarat Cristina Dumitrescu, senator AUR.