Boris Volosatîi – întrebare către M.A.E. – Numărul cetățenilor și etnicilor români de peste hotare, precum și numărul persoanelor aparținând filonului lingvistic, etnic sau cultural românesc din alte state.

Adresată: Domnului Bogdan Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

Circumscripția electorală: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 07/10/2022

Obiectul întrebării: Numărul cetățenilor și etnicilor români de peste hotare, precum și numărul persoanelor aparținând filonului lingvistic, etnic sau cultural românesc din alte state.

Stimate domnule ministru,

Potrivit unor surse diverse, între 5 și 7 milioane de cetățeni români locuiesc în afara granițelor țării, acest număr completându-se continuu, pe de o parte, printr-o rată anuală a expatrierii foarte ridicată (7,5%, potrivit Strategiei pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020) și, pe de altă parte, prin dobândirea sau redobândirea cetățeniei române de către românii din comunitățile istorice majoritare sau minoritare, din Republica Moldova, statele vecine și Balcani.

În 2019 s-au înregistrat 630 000 de copii români născuți în statele UE după 2007. În timp ce în Europa Centrală și de Est numărul expatriaților se ridică la doar 5,5% (MAE, 2018), 1/3 dintre expatriații central și sud-est europeni sunt cetățeni români.

Comunitățile istorice românești sunt, așa cum este reflectat acest fapt în legislația națională, de două feluri: a) românești propriu-zise, indiferent de modul în care membrii lor sunt apelați și b) aparținând filonului cultural și etnic românesc, indiferent de etnonimul folosit de aceștia. Românii din comunitățile românești cuprind persoane aparținând majorității naționale (cum este cazul românilor din Republica Moldova), minorităților naționale, minorităților lingvistice sau grupurilor etnice autohtone sau care aparțin filonului cultural și etnic românesc, existente în statele din vecinătate României și alte sate, indiferent de etnonimul folosit.

În vederea elaborării și aplicării unui cadru legislativ adecvat, a unor strategii și politici realiste, coerente și eficiente, ale statului român în raport cu românii de peste hotare, cetățeni sau non-cetățeni, etnici români sau doar aparținând filonului cultural, lingvistic sau etnic românesc (prin limba maternă sau prin cultura materială și nematerială), Guvernul și Legislativul au nevoie de informații cât mai exacte privind numărul și geografia răspândirii românilor de pretutindeni.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm să ne transmiteți:

1. Numărul actual al cetățenilor români de peste hotare, defalcat pe statele de reședință, potrivit datelor furnizate de autoritățile străine sau evidențelor și estimărilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale țării noastre.

• Numărul oficial sau estimat, defalcat pe statele de reședință, al românilor din comunităților istorice (majoritari sau minoritari) din statele vecine și din alte state (Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia de Nord, Ungaria, Croația), vorbitori ai celor patru dialecte istorice românești (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân).

• Numărul oficial sau estimat, defalcat pe statele de reședință, al persoanelor aparținând filoanelor cultural, etnic sau lingvistic românesc, care:

1. au ca limbă maternă forme ale limbii române (rudari, băieși etc.);
2. păstrează elemente ale culturii materiale și/sau nemateriale românești (valahii moravi din Cehia și Slovacia, valahii gorali din Polonia, sărăcăcenii din Grecia, caravlahii din Bosnia și Herțegovina, meglenoromânii din Turcia europeană etc.), și fac sau nu parte din categoria convențională de criptoromâni;
3. sunt cunoscători și purtători ai limbii române (evreii români din Israel și alte state, maghiarii români și secuii români din alte state, sașii și șvabii români din alte state etc.).