Andrei Hangan – întrebare parlamentară către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Organizarea transportului de pasageri pe cei peste 1000 de kilometri de Dunăre în România

Adresată: domnului Cătălin DRULĂ, Ministru al Transporturilor și Infrastructurii

De către: Senator Andrei HANGAN, vicepreședinte al Comisiei pentru ape, pădruri, pescuit și fond cinegetic

Data: 03/03/2021

Obiectul întrebării: Organizarea transportului de pasageri pe cei peste 1000 de kilometri de Dunăre în România

Stimate domnule ministru, 

Dunărea este cea mai mare arteră fluvială pe continentul european. Lungimea Dunării pe teritoriul sau la frontiera României reprezintă 1.075 de kilometri, niciun alt stat riveran neavând un asemenea avantaj economic şi turistic enorm.

De-a lungul acestei adevărate ”autostrăzi europene pe apă” există, pe teritoriul românesc, un total de 23 porturi, dintre care trei porturi fluvio-maritime (Galați, Brăila și Tulcea) și 20 porturi fluviale (Isaccea, Murfatlar, Medgidia, Măcin, Fetești, Hârșova, Cernavodă, Călărași, Oltenița, Giurgiu, Cetate, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia, Bechet, Calafat, Drobeta Turnu Severin, Orșova, Moldova Veche și Baziaș).

Cu excepția porturilor din rezervația naturală Delta Dunării, în ultimii peste douăzeci de ani nu mai există nicio cursă de pasageri pe apă. În ultimele două decenii între Baziaș și Isaccea nu a mai circulat nicio navă românească de pasageri. Pe segmentul dintre portul Isaccea și vărsarea Dunării în Marea Neagră cursele de pasageri sunt subvenţionate, întrucât în zonă fluviul este singura cale de acces. De la Isaccea în amonte, însă, transportul de pasageri pe apă nu mai există.

În același timp, Dunărea este parcursă de nave de croazieră străine, în special din Austria, Ungaria și Germania, nave care fac drumul către Delta Dunării, însă aceste nave nu acostează în porturile românești dintre Baziaș și Isaccea.

Observăm că state ca Austria și Germania, care dețin împreună mai puțin curs al Dunării decât țara noastră, raportează anual, din transportul de pasageri pe Dunăre, venituri de peste 120 de milioane de euro.

Cunoaștem că la Galaţi, spre exemplu, a fost inaugurat, în 2011, un terminal plutitor de pasageri care să asigure toate condiţiile cerute de Schengen. Costurile s-au ridicat la 1 milion de euro, iar terminalul plutitor de pasageri zace în continuare nefolosit. Presa națională a scris că întreţinerea terminalului costă circa 20.000 de euro pe lună (deci cam 2 milioane de euro de la inaugurare încoace), iar astfel de construcţii s-au ridicat şi la Giurgiu, Brăila, Tulcea, Hârşova şi Sulina, drept îndeplinire a uneia dintre condiţiile pentru intrarea României în spaţiul Schengen.

Totodată, transportul de pasageri pe alte râuri din România este organizat cu succes. A se vedea cazul transportului pe râul Bega organizat de primăria municipiului Timișoara, cursele de pasageri fiind considerate legal ca fiind efectuate cu transportul în comun.

Este evident că România, spre deosebire de alte state riverane, nu valorifică și nici nu face eforturi pentru valorificarea imensului potențial economic și turistic pe care îl prezintă fluviul Dunărea. Printre motivele invocate în presa națională ca stând la baza acestei situații sunt și cele de natură legislativă și birocratică, administrațiile locale că doresc să evite rapoarte defavorabile care le-ar putea fi întocmite de Curtea de Conturi a României, întrucât specificul transportului de pasageri pe fluviul Dunărea nu s-ar încadra în categoria transportului în comun.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care considerați că sunt cauzele reale ale situației de blocaj complet a transportului românesc pe pasageri pe cei 1000 de kilometri ai fluviului Dunărea între Baziaș și Isaccea?

• Ce măsuri de natură legislativă sau administrativă au întreprins alte state riverane și nu a întreprins România în vederea organizării și asigurării transportului național de pasageri pe fluviul Dunărea?

• Ce măsuri concrete aveți în vedere în calitate de ministru al Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor pentru favorizarea reluării transportului de pasageri pe segmentul românesc de peste 1000 de kilometri între porturile Baziaș și Isaccea?

• De ce modificări sau completări ale cadrului legislativ național considerați că este nevoie pentru a le permite administrațiilor locale de nivelul I și II să organizeze, fără ezitare și fără teama de a fi sancționate de Curtea de Conturi a României, transportul de pasageri pe fluviul Dunărea între Baziaș și Isaccea?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul, în scris.