Cristina Dascălu – Întrebare – Situația finanțării sistemului de educație în anul 2026 și efectele înghețării veniturilor cadrelor didactice

Către: Ministerul Educației și Cercetării, în atenția domnului ministru Mihai Dimian
De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția electorală nr. 24 Iași
Obiectul întrebării: Situația finanțării sistemului de educație în anul 2026 și efectele înghețării veniturilor cadrelor didactice

Stimate domnule ministru,

Funcționarea eficientă a sistemului de educație depinde în mod direct de investițiile constante în resursa umană, de accesul cadrelor didactice la programe de formare profesională și de existența unor condiții adecvate de desfășurare a activității în unitățile de învățământ. Educația reprezintă un pilon important pentru dezvoltarea economică și socială a României și nu poate fi tratată exclusiv prin prisma
constrângerilor bugetare.
Cu toate acestea, proiectul de Hotărâre de Guvern privind stabilirea Costului Standard per Elev pentru anul 2026, recent publicat în consultare publică, indică o majorare modestă, de doar 69 de lei, concomitent cu menținerea plafoanelor pentru cheltuielile de personal la nivelul anului precedent. În practică, această abordare echivalează cu o stagnare a veniturilor personalului didactic și auxiliar, într-un context economic marcat de inflație și de creșterea costurilor de trai.
În același timp, unitățile de învățământ se confruntă cu majorări semnificative ale cheltuielilor pentru utilități, materiale didactice, servicii de igienă și întreținere, precum și pentru programele de formare profesională necesare cadrelor didactice. În lipsa unei finanțări adecvate, există riscul accentuării dificultăților administrative și al degradării condițiilor de funcționare a școlilor.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să îmi comunicați următoarele:

1. Care sunt argumentele economice și educaționale care au stat la baza stabilirii unei creșteri de numai 69 de lei a Costului Standard per Elev pentru anul 2026 și în ce măsură apreciază Ministerul că această majorare poate acoperi creșterea cheltuielilor curente ale unităților de învățământ?
2. Care sunt motivele pentru care plafonul alocat cheltuielilor de personal a fost menținut la nivelul anului precedent, în condițiile în care inflația și dinamica pieței muncii afectează puterea de cumpărare a cadrelor didactice și atractivitatea profesiei?
3. Ce impact estimează Ministerul Educației că va avea această stagnare salarială asupra veniturilor reale ale personalului din învățământul preuniversitar? Vă rog să prezentați, dacă este posibil, exemple comparative privind evoluția puterii de cumpărare pentru principalele categorii de personal didactic.
4. A fost analizat riscul accentuării diferențelor dintre unitățile de învățământ din mediul urban și cele din mediul rural, în condițiile în care finanțarea per elev rămâne insuficient ajustată la realitățile economice?
5. Cum explică Guvernul faptul că, în actualul context bugetar, educația nu beneficiază de o prioritate financiară corespunzătoare rolului strategic pe care îl are în dezvoltarea societății românești?