Costache Chertif – Interpelare – Vulnerabilitățile financiare ale administrației locale: solicitare de date privind sustenabilitatea comunelor și orașelor mici

Adresată: Domnului Ilie-Gavril BOLOJAN, prim-ministru al României

                Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul interpelării:. Vulnerabilitățile financiare ale administrației locale: solicitare de date privind sustenabilitatea comunelor și orașelor mici.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Este un fapt de notorietate că reforma administrativă a României este întârziată, în condițiile în care foarte multe primării nu se pot susține din resurse proprii și funcționează datorită subvențiilor de la bugetul central de stat.

Vă adresez această întrebare parlamentară pornind de la constatările recente ale Curții de Conturi referitoare la funcționarea comunelor și orașelor mici în România, pe baza raportului de audit publicat recent.

În calitate de senator de Maramureș, județ în care mai multe comunități rurale se confruntă cu dificultăți cronice de finanțare, consider că menținerea „din inerție” a unei arhitecturi administrative depășite pune în pericol atât dezvoltarea locală, cât și principiile autonomiei locale. România se află într-un moment în care fragilitatea financiară a multor UAT-uri nu mai poate fi ignorată: dependența masivă de bugetul central, presiunea salarială tot mai mare, îmbătrânirea populației, migrația și reducerea bazei impozabile accentuează un dezechilibru structural care blochează modernizarea administrației publice. De aceea, transparența datelor și claritatea diagnozei furnizate de ministerul pe care îl conduceți sunt indispensabile pentru o eventuală reformă administrativă realistă și sustenabilă.

Curtea de Conturi, în raportul de performanță, evidențiază vulnerabilități majore:

1. 84% dintre comune depind, în proporție de peste 50%, de finanțarea de la bugetul de stat, potrivit raportului din 2023. 
2. În 2023, doar 31% dintre comune și-au putut acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii, o scădere față de 2022 (52 %) și 2021 (44 %).
3. În ceea ce privește orașele mici (sub 10.000 locuitori), procentajul celor care și-au susținut cheltuielile de personal din venituri proprii a fost de 76% în 2023, față de 85% în 2022.
4. Auditorii consideră că cadrul legislativ actual “nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală” și subliniază dificultatea schimbării statutului administrativ al localităților, datorită birocrației și a cerințelor legale, bunăoară, referendumul. 
5. Există discrepanțe demografice importante: 119 orașe (55%) nu ating pragul minim de 10.000 locuitori, iar 432 de comune (15 %) nu ating pragul de 1.500 locuitori, conform raportului Curții de Conturi. 

Având în vedere riscurile pe care le indică aceste date, printre care de căpătâi sunt dependența excesivă de subvențiile statului, costurile mari de personal, structura administrativă ineficientă și cadrul legal neprielnic reorganizării, vă rog respectuos să-mi comunicați punctual:

1.Câte dintre comunele din România și care anume nu au avut, în perioada 2020–2025, venituri proprii suficiente pentru a plăti salariile propriilor angajați, defalcat pe județe și pe ani.

2.Lista primăriilor (comune și, dacă este cazul, orașe mici) care au înregistrat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central în aceeași perioadă, defalcată pe județe și pe ani.

3.Ce măsuri concrete intenționați să adoptați, în calitate de prim-ministru al României și, respectiv, ministru al Dezvoltării, ca urmare a recomandărilor Curții de Conturi, pentru a reduce dependența UAT-urilor de finanțare centrală și pentru a stimula reorganizarea administrativă? În acest sens:

a)aveți un calendar legislativ pentru modificarea cadrului legal ce reglementează reorganizarea UAT-urilor?

b)plănuiți suport tehnic sau financiar pentru comunele cele mai vulnerabile (bunăoară, sub 5.000 locuitori, cu dispersie geografică ridicată) pentru a-și îmbunătăți veniturile proprii și serviciile publice?

c)există o strategie pentru optimizarea cheltuielilor de personal în UAT-urile mici, astfel încât acestea să devină sustenabile pe termen mediu și lung?