Claudiu Târziu – întrebare parlamentară către Guvernul României – Planurile României privind reconstrucția a 14 poduri peste Prut, din cele 22 existente înaintea ocupației sovietice și posibilitatea utilizării suprastructurii metalice păstrate la Chișinău pentru refacerea unuia dintre poduri.

Adresată:  domnului Florin-Vasile CÎȚU, Prim-ministru al României

De către: Senator Claudiu-Richard Târziu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni

Data: 10/03/2021

Obiectul întrebării: Planurile României privind reconstrucția a 14 poduri peste Prut, din cele 22 existente înaintea ocupației sovietice și posibilitatea utilizării suprastructurii metalice păstrate la Chișinău pentru refacerea unuia dintre poduri.

Stimate domnule Prim-ministru,

România și Republica Moldova au stabilit și dezvoltă relații speciale și privilegiate bazate pe unitatea de limbă, cultură, istorie și spiritualitate, precum și pe aspirațiile comune europene și euroatlantice. Precum bine cunoașteți, pentru cei 684 de kilometri de frontieră, România și Republica Moldova au doar 8 puncte de trecere peste Prut, cu o medie de 85 de kilometri între ele, față de o medie de 31 de kilometri în perioada interbelică. Prin comparație, Republica Moldova are 58 de puncte locale și internaționale de trecere a frontierei cu Ucraina.

Din cele 22 de poduri peste Prut, în România interbelică, acum avem abia 8 puncte prin care Basarabia poate comunica cu restul României. 14 poduri din cele distruse de sovietici așteaptă să fie refăcute. Refacerea lor este o formă de desovietizare și de revenire la normal.

Podurile feroviare de la Fălciu – Cantemir și de la Holboca (spre Nicolina) – Ungheni au fost singurele care au supraviețuit bombardamentelor sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial. După instalarea sovieticilor în Basarabia au fost refăcute 4 poduri: Galaţi – Giurgiuleşti în 1949, Albiţa – Leuşeni în 1956 şi renovat în 1978, Oancea – Cahul în 1963, Sculeni – Sculeni în 1966. Acestora li s-au adăugat coronamentul barajului Stânca – Costeşti în 1978, și podul de la Rădăuţi Prut – Lipcani în 2005, singurul refăcut după prăbușirea URSS, cu sprijinul financiar de la Bruxelles.

Reconstrucția unui singur pod se ridică la o medie de circa 10 milioane de euro, sumă față de care pot exista variațiuni în funcție de parametrii tehnici din fiecare caz aparte. Ajutoarele financiare nerambursabile acordate Chișinăului de către București ar fi fost suficiente pentru refacerea acestor 14 poduri, ca elemente strategice de interconexiune între cele două părți încă separate ale națiunii noastre. De ani de zile trenează discuțiile privind refacerea podului de la Bumbăta, comuna Vetrișoaia – Leova, a podului din preajma localității basarabene Zagarancea,  modernizarea podului de la Fălciu – Cantemir.

Cunoaștem că la Chișinău există suprastructura unui pod metalic, moștenită de la fosta U.R.S.S., datând din anul 1960, având pe timpuri destinație militară și putând fi asamblat timp de o săptămână în caz de invadare a României de către sovietici. Această suprastructură este turnată din oţel forjat și cuprinde în plus şase grinzi metalice cu inima plină, ca elemente de rezistență ale suprastructurii metalice ţinute în păstrare, în foarte bune condiţiuni, de Agenţia Rezerve Materiale, autoritate administrativă centrală în subordinea Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. În mod evident și așa cum au propus autoritățile Republicii Moldova în repetate rânduri în ultimii 26 de ani (începând cu 1994), acest pod metalic ar putea fi utilizat acum pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri ale Prutului, pentru decongestionarea traficului tot mai intens de călători, mijloace de transport și mărfuri.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Câte din cele 14 poduri peste Prut distruse de sovietici și care dintre ele anume vor fi refăcute în următorii 2 ani?
2. Câte din cele 14 poduri peste Prut distruse de sovietici și care dintre ele anume vor fi refăcute în următorii 10 ani?
3. Care sunt sau vor fi sursele de finanțare a lucrărilor de construcție și a achizițiilor de materiale pentru refacerea acestor poduri?
4. La ce cuantumuri se ridică sumele necesare în cazul fiecărui pod refăcut din cele 14 distruse de sovietici?
5. Au fost purtate discuții de către Guvernul României cu administrația centrală de la Chișinău în privința utilizării suprastructurii podului metalic militar păstrat în bune condițiuni la Agenția Rezerve Materiale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova? Dacă nu, preconizează Guvernul nostru să aducă această chestiune pe agenda bilaterală și să identifice o soluție comună care să reducă din cheltuielile destinate reconstrucției unuia dintre podurile distruse de sovietici?

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.