Laurențiu PLĂEȘU – Lege pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale” spre dezbatere și adoptare.
Conform prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, solicităm procedura de urgență pentru această inițiativă legislativă.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și al Consiliului Economic și Social, precum și punctul de vedere al Guvernului.

INIȚIATOR:
SENATOR: ​ ​Laurențiu PLĂEȘU

EXPUNERE DE MOTIVE

În prezent, Legea nr. 47/1992 reglementează organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Conform atribuțiilor conferite de lege, printre altele, Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului.
De asemenea, rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat de Curtea Constituțională.
Prin Hotărârea nr. 31 din data de 02 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 47/1992, a dispus confirmarea și validarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, stabilind organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Președintelui României în ziua de 08 decembrie 2024, stabilind și ordinea de participare a candidaților – domnul Călin Georgescu și doamna Elena-Valerica Lasconi.
Ulterior, prin Hotărârea nr. 32 pronunțată în ședința din data de 06 decembrie 2024, Curtea Constituțională a hotărât anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României și reluarea în integralitate a acestuia, urmând ca Guvernul României să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
Cu toate acestea, Capitolul al III-lea, pct. 8 ,,Respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României’’ al Legii nr. 47/1992 nu prevede procedura în cazul invalidării rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al României, ci cuprinde dispoziții privitoare la procedura în cazul contestațiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și referitoare la contestațiile cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii.
Or, această hotărâre a Curții Constituționale a avut un puternic impact, atât în România, cât și în plan internațional.
Astfel, printr-o scrisoare din data de 13 decembrie 2024, Theodoros Rousapoulos, președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a solicitat un raport urgent Comisiei de la Veneția, prin care să se răspundă următoarei întrebări: În ce condiții și potrivit căror norme juridice o curte constituțională poate invalida alegeri, pornind de la recentul caz din România?
Raportul urgent, redactat pe baza observațiilor raportorilor, a fost emis la data de 27 ianuarie, conform articolului 14 al Regulamentului interior revizuit al Comisiei, aprobat de aceasta în Sesiunea Plenară din 14-15 martie 2025.
În raportul publicat pe site-ul său la data de 18 martie 2025, Comisia de la Veneția a formulat următoarele recomandări cheie:
A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral, iar astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organism judiciar, de către Curtea Constituțională sau de către o curte electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar.
B. Puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.
C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi putut afecta rezultatul votului.
D. Procesul decizional referitor la rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli atât de însemnate, încât ar fi putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, iar puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiunile electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condiții prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile;
E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali interesați publici și privați, precum și pe baza influenței media, în special a rețelelor sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate.
F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele distorsiunilor informaționale, atacurilor cibernetice și altor amenințări digitale la adresa integrității alegerilor; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde acces just și echitabil la media online, și ar trebui implementate reglementări pentru a asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor Internetului nu favorizează anumite partide sau anumiți candidați în detrimentul altora.
G. Regulile generale de finanțare și transparență de campanie ar trebui să se aplice campaniilor online care utilizează platforme de social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze că publicitatea electorala online trebuie să fie identificată ca atare și să fie transparentă, și ca platformelor de social media să li se ceară să dezvăluie date despre publicitatea politică și sponsorii lor.
În lumina acestor evenimente și a recomandărilor Comisiei de la Veneția, prezenta inițiativă legislativă urmărește:

• Clarificarea competențelor Curții Constituționale privind validarea și invalidarea alegerilor prezidențiale, inclusiv limitarea posibilității de anulare a întregului proces electoral din oficiu.
• Detalierea procedurii prin care se poate dispune invalidarea, condiționând-o de existența unor contestații temeinic motivate, bazată pe fraude grave dovedite.
• Asigurarea garanțiilor procesuale și a unui cadru unitar care să îmbine stabilitatea rezultatelor alegerilor cu posibilitatea corectării eventualelor nereguli majore.
• Armonizarea cu standardele europene, în special cu recomandările Comisiei de la Veneția, pentru consolidarea încrederii publice în procesul electoral și în instituțiile democratice.
  Principalele modificări aduse Legii nr. 47/1992 vizează, așadar: introducerea în mod expres a interdicției de a invalida ex officio procesul electoral, ulterior validării unui tur de scrutin, în absența unei contestații temeinic motivate, însoțite de probe; stabilirea unor condiții stricte în care se poate decide invalidarea (existența unor fraude ori încălcări grave, de natură să schimbe rezultatul); obligativitatea motivării extinse a deciziei de invalidare, cu indicarea dovezilor care au condus la o asemenea măsură și a modului în care neregulile au influențat rezultatul votului.
  Aceste modificări vor conduce la armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale cu recomandările Comisiei de la Veneția cuprinse în Raportul Urgent CDL-PI(2025)001 privind anularea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituțională din România, emis la data de 27 ianuarie, conform articolului 14 al Regulamentului interior revizuit al Comisiei, aprobat de aceasta în Sesiunea Plenară din 14-15 martie 2025.
  De asemenea, date fiind aceste considerente, impactul propunerii este și după cum urmează:
• impactul social: prin introducerea unor reguli clare și conforme standardelor internaționale, se contribuie la menținerea încrederii cetățenilor în procesul electoral și se evită situații de incertitudine politică sau de tensiune socială.
• impactul juridic: Noile reglementări vor elimina vidul legislativ și vor pune în acord Legea nr. 47/1992 cu bunele practici europene, facilitând totodată cooperarea interinstituțională dintre Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională.
• impactul economic: Prevenirea repetării unor alegeri anulate în mod neprevăzut reduce costurile bugetare generate de organizarea unor noi scrutine.
  Totodată, prin reglementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția, va avea loc o consolidare a statului de drept și o afirmare a autenticității democrației românești, atât pe plan intern, prin dovedirea respectării întru totul a drepturilor alegătorilor și candidaților în procesul electoral, cât și pe plan extern, prin dovedirea stabilității democrației noastre ca urmare a unor reglementări clare, precise și previzibile a legislației în materie electorală.
  Drept urmare, vă solicit să oferiți voturile dumneavoastră pentru consolidarea statului român și a democrației noastre naționale.

INIȚIATOR:
DEPUTAT: ​ ​Laurențiu PLĂEȘU

LEGE pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Articol unic – Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
   „(2) În exercitarea atribuțiilor care îi revin Curtea Constituțională este singura în drept să hotărască asupra competenței sale, cu excepția cazului prevăzut la art. 38 din prezenta legi.”
2. Articolul 37 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 37
   (1) Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului, în limitele și cu respectarea dispozițiilor legale și constituționale.”
   (2) Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României este validat sau invalidat de Curtea Constituțională, numai în baza probelor și conform dispozițiilor din legea pentru alegerea Președintelui României.
   (3) Invalidarea oricărui tur se poate dispune numai în baza unei contestații temeinic motivate și pentru motive constând în fraude grave, nefiind posibilă atât revenirea asupra hotărârii pronunțate, cât și invalidarea din oficiu a întregului proces electoral după validarea unui tur de scrutin.”
3. Articolul 38 se modifică și va avea următorul cuprins:
   „Art. 38
   (1) Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Președinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfășura campania electorală în condiţiile legii, însoțite de probele pe care se întemeiază, ce se depun odată cu contestația, sub sancțiunea decăderii, se soluționează de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României.
   (2) Contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României pot viza numai îndeplinirea condițiilor constituționale pentru existența dreptului de a fi ales ori neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.