Costache Chertif – Declarație politică – Situația statistică a instituțiilor de învățământ din România cu predare în limba maghiară

Adresată: Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, ministru al Educației și Cercetării

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Obiectul întrebării: Situația statistică a instituțiilor de învățământ din România cu predare în limba maghiară

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, vă aduc în atenție aspecte semnificative legate de situația instituțiilor de învățământ cu predare în limba maghiară din România, în special din regiunile cu populație maghiară compactă (Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare). Observațiile recente evidențiază o serie de particularități ale acestor școli, precum și fenomene care necesită analiză și măsuri din partea Ministerului Educației și Cercetării.

Apreciem eforturile Ministerului în ceea ce privește modernizarea sistemului educațional, dar considerăm necesară o analiză transparentă a fenomenului de segregare și o strategie clară pentru promovarea diversității în școli.

I. Contextul actual al învățământului în limba maghiară

Din datele disponibile, reiese că școlile cu predare în limba maghiară din Transilvania au, în medie, clase mai puțin aglomerate (sub 20 de elevi) și sunt mai bine dotate din punct de vedere tehnologic (un calculator la 8 elevi, comparativ cu media națională). Această situație se datorează, în parte, investițiilor semnificative din partea Ungariei, prin asociații sau culte religioase, care au sprijinit renovarea și modernizarea infrastructurii.

Totodată, în ultimii 30 de ani, s-a observat o tendință de segregare etnică în sistemul educațional românesc, prin închiderea unui număr considerabil de școli mixte (cu clase atât în limba română, cât și în limba maghiară). Acest fenomen ridică întrebări legate de coeziunea socială și de politica educațională a țării.

II. Cereri de informații

Pentru o analiză obiectivă și pentru identificarea unor soluții viabile, vă solicităm următoarele informații:

1. Situația curentă pe județe și municipiul București (2024-2025)

Solicităm o prezentare detaliată, sub formă de tabele distincte pentru fiecare județ, cu următoarele date:

• Numărul total de instituții de învățământ (exclusiv maghiare, mixte, exclusiv românești).
• Numărul de clase cu predare în limba română vs. limba maghiară.
• Numărul de elevi pe tipuri de clase.
• Medii privind dotarea (calculatoare, manuale, laboratoare etc.).

2. Comparație istorică (1991-1992 vs. 2024-2025)

• Câte școli exclusiv maghiare existau în 1991-1992 vs. acum?
• Câte școli mixte existau atunci vs. acum?
• Câți elevi învățau în limba maghiară acum 30 de ani vs. prezent?
• Care sunt principalele cauze ale reducerii numărului de școli mixte?

3. Evoluția segregării etnice în educație

• Există studii care să analizeze impactul acestui fenomen asupra integrării sociale?
• Cum se compară performanța elevilor din școli separate etnic față de cei din școli mixte?

4. Măsuri pentru combaterea segregării și promovarea incluziunii

• Ce politici educaționale implementează sau plănuiește Ministerul pentru a stimula școlile mixte?
• Există programe de încurajare a învățării limbii române în școlile maghiare?
• Cum se asigură echilibrul între drepturile minorităților și necesitatea integrării naționale?

Vă rog să răspundeți în scris, în termenul legal stabilit și să oferiți date actualizate și verificabile. Răspunsul dumneavoastră va contribui la un dialog constructiv pe această temă importantă pentru viitorul educației și al coeziunii sociale în România. Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.