Costache Chertif – Întrebare parlamentară – Proiectele prioritare de renaturare și refacere a ecosistemelor din România, din perspectiva Regulamentului pentru Restaurarea Naturii adoptat de Uniunea Europeană.

Adresată: Domnului Mircea FECHET, ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26, Maramureș

Data: 05/03/2025

Obiectul întrebării: Proiectele prioritare de renaturare și refacere a ecosistemelor din România, din perspectiva Regulamentului pentru Restaurarea Naturii adoptat de Uniunea Europeană.

Stimate domnule ministru,

Cu ocazia reuniunii Consiliului de Mediu organizat în iunie 2024 de către Președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene, acest for a adoptat un document intitulat „Regulamentul pentru Restaurarea Naturii”[1] și care fusese aprobat de Parlamentul European în februarie 2024. Potrivit informațiilor apărute în presă, dumneavoastră ați participat în persoană la această reuniune a Consiliului de Mediu și ați acordat un vot favorabil Regulamentului propus de președinția belgiană a Consiliului UE.

Regulamentul pentru Restaurarea Naturii obligă statele membre ale UE să contribuie nu doar la protejarea naturii, ci și la refacerea ei.  Prin acest Regulament, Uniunea Europeană solicită tuturor statelor membre să pună în aplicare un șir de acțiuni urgente pentru refacerea ecosistemelor degradate, în special prin refacerea zonelor umede și a râurilor degradate, a pădurilor și a ecosistemelor agricole.

Potrivit Regulamentului pentru Restaurarea Naturii, UE poate finanța refacerea ecosistemelor prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională, precum și al Programului Orizont Europa, care sprijină investițiile în cercetare și inovare în domeniul biodiversității și al ecosistemelor.

În a doua jumătate a secolului XX, în România s-a procedat la desecarea a sute de mii de hectare din Lunca Dunării și transformarea lor în terenuri arabile, zone care în prezent sunt supuse riscurilor de inundații catastrofale, cum au fost, bunăoară, cele din 2006. Vă aducem în atenție acest fapt, întrucât în ultimii ani ecologiștii din țara noastră au propus în mod repetat renaturarea a 530 000 de hectare de terenuri din Lunca Dunării, în condițiile în care România este statul riveran care deține cel mai lung sector de mal dunărean (1009 km). Observăm totodată și că Delta Dunării, rezervație naturală aflată în patrimoniul mondial UNESCO, nu cuprinde astăzi toate suprafețele pe care le cuprindea înainte de instaurarea comunismului în țara noastră.

De asemenea, ecologiștii români au propus refacerea suprafeței acvatice a Lacului Brateș din județul Galați, supranumit „Balatonul României”. Până în 1950 Lacul Brateș avea un luciu de apă de 27 000 de hectare, dintre care astăzi au mai rămas doar  2 042 hectare, ceea ce a produs un dezechilibru climatic major în zonă.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

1. O listă a habitatelor terestre sau maritime din România considerate a fi într-o stare precară din perspectiva Regulamentului pentru Restaurarea Naturii adoptat în iunie 2024.

2. O listă, pe cât completă, privind zonele din România pentru care s-a decis/aprobat cu prioritate renaturarea și refacerea ecosistemelor.

3. Care dintre aceste zone sunt riverane apelor interioare ale României care reprezintă căi de navigație, în special fluviul frontalier Dunărea și râul frontalier Prut sau se află în bazinele hidrografice ale acestor ape curgătoare.

4. Dacă România a solicitat, conform procedurilor în vigoare și uzanțelor, de una singură sau împreună cu alte state membre sau nemembre ale UE, fonduri europene având ca destinație renaturarea și refacerea ecosistemelor unor zone din țara noastră, în special zone umede, râuri degradate, păduri și ecosisteme agricole. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să ne transmiteți, în ordinea descrescătoare a cuantumurilor, o listă a fondurilor solicitate/obținute pentru fiecare proiect de renaturare sau refacere a ecosistemelor.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

[1] Regulament adoptat cu voturile favorabile ale Bulgariei, Republicii Cehe, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlanda, Greciei, Spaniei, Franţei, Croaţiei, Ciprului, Letonia, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austria, Portugaliei, României, Sloveniei şi Slovaciei, în condițiile în care au votat Împotrivă Italia, Ungaria, Ţările de Jos, Polonia, Finlanda şi Suedia, iar Belgia s-a abţinut.