Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Asistența României în vederea îndeplinirii recomandărilor Comitetului de Experți ai Consiliului Europei privind statutul limbii române minoritare și cooperarea cu Bosnia și Herțegovina pentru sprijinirea eficientă a minorității naționale române din această țară, inclusiv pe planul predării limbii române.

Adresată:  Doamnei Ligia DECA, ministru al Educației

                   Domnului Gheorghe CÂRCIU, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 20/02/2024

Obiectul întrebării: Asistența României în vederea îndeplinirii recomandărilor Comitetului de Experți ai Consiliului Europei privind statutul limbii române minoritare și cooperarea cu Bosnia și Herțegovina pentru sprijinirea eficientă a minorității naționale române din această țară, inclusiv pe planul predării limbii române.

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule secretar de stat,

Bosnia și Herțegovina este singurul stat balcanic care a recunoscut oficial limba română printre limbile minoritare și regionale din cuprinsul său. Acest fapt s-a produs în anul 2011, când pentru Bosnia și Herțevobina a intrat în vigoare Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, aplicabilă pe sol bosniac următoarelor 15 limbi: albaneză, cehă, germană, maghiară, italiană, ladino (reto-romană), polonă, română, rromani, ruteană, slovacă, slovenă, turcă, ucraineană și idiș.

În secolul XIX, mai mulți etnografi și lingviști români și străini au făcut cercetări de teren în Bosnia și au stabilit existența românilor în mai multe localități, precum Travnik, Bugojno, Banjaluka, Čepulica, Gradačać, Bjelina, Porebrica, Ostružnje, Stanari, Pribinčić, Bozučić, Odjak, Gojčina, Orahovica și altele.

Se pare că în prezent minoritatea națională română este concentrată în mai multe localități, dar singura cunoscută este Ostružnica Gornja din comuna Stanari. Anterior localitatea Ostružnica Gornja a ținut de comuna orașului vecin Doboj. Aici ar exista circa 350 de români dintre care peste 220 sunt și vorbitori nativi de română. Tot aici funcționează de mai bine de un deceniu și Asociația Românilor ”Ostružnica” (nr. de identificare: 4403553590002, certificat de înregistrare: F1-12-000 088), înființată de primul ei președinte, Stanko Marinković, și admisă în legalitate la 4 februarie 2013.

Se estimează că numărul real al etnicilor români și al vorbitorilor de limbă română din Bosnia și Herțegovina ar fi cu mult mai mare, depâșind 10 000 de persoane. Faptul că aceștia nu și-au declarat identitatea etnică și lingvistică la recensăminte confirmă o dată în plus faptul că românii rămân în continuare o minoritate ”silențioasă” și ”discretă” în peisajul etnolingvistic bosniac încă marcat de tensiuni.

Minoritatea națională română a fost reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale (CMN) din Bosnia și Herțegovina (Republika Srpska) de către doamna Silvija Vujović, iar în prezent de către doamna Violeta Džolan, vicepreședinte al CMN.

În ceea ce privește limba română minoritară, Raportul Comitetului de Experți prezentat Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei conform articolului 16 al Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, la 17 martie 2022, a fost evaluată aplicarea Cartei în Bosnia și Herțegovina în vederea adresării, dacă sunt necesare, de recomandări privind ameliorarea legislației interne, a politicilor și practicilor naționale în domeniu.

Comitetul de Experți ai Consiliului Europei au reținut între altele: ”Limbile minoritare sunt larg absente din serviciul public de radiodifuziune și nu există emisiuni dedicate în majoritatea limbilor minoritare. În plus, este necesară luarea de măsuri pentru a face mai bine cunoscute limbile minoritare în societate, în sens larg. Învățământul în limbile minoritare rămâne aproape absent în educația publică. Niciun răspuns nu a fost prezentat în legătură cu lipsa de suport pedagogic și de formare a elevilor. Cursurile de limbă sunt organizate și finanțate în principal de către asociațiile vorbitorilor, de către ”statele înrudite” și vorbitorii înșiși ai acestor limbi. Comitetul de Experți reiterează astfel poziția sa potrivit căreia o punere eficientă în aplicare cere din partea autorităților publice un efort suplimentar, întrucât acestora le revine obligația de a defini cadrul financiar și de a organiza învățământul în limbile minoritare în sistemul educației publice. (…) Limbile minoritare lipsesc din procedurile judiciare și administrative, întrucât cadrul juridic nu este conform Cartei. (…) Finanțarea proiectelor culturale ale minorităților naționale nu este întotdeauna transparentă și nici sistematică”.

De asemenea, la Capitolul ”Situația diferitor limbi regionale sau minoritare din Bosnia și Herțegovina”, Comitetul de Experți ai Consiliului Europei arată, în paragraful 77: ”Potrivit datelor recensământului din 2013, 109 locuitori se declară Români, în principal pe teritoriul Republicii Srpska. Ei sunt reprezentanți în consiliile minorităților naționale. Comitetul de Experți regretă că nu a fost posibil să se întrețină cu reprezentanții (minorității române – n.n.) și că aceștia din urmă nu au furnizat informații privind situația limbii lor minoritare”.

Comitetul de Experți a formulat 3 Recomandări pentru acțiune imediată, și anume:

1. să facă mai bine cunoscută Carta printre vorbitorii și printre toate autoritățile care au în sarcină punerea ei în aplicare;
2. să stabilească forma și să furnizeze mijloacele potrivite pentru învățarea limbii române la toate treptele vizate de către ratificare, să informeze direct elevii și părinții acestora asupra învățământului propus și să-i încurajeze să profite de acesta;
3. să stabilească un plan de finanțare a activităților și echipamentelor aferente promovării limbii române.

Alte recomandări formulate de Comitetul de Experți sunt:

• să adopte dispozițiile potrivite pentru  ca radiodifuzorii publici să programeze emisiuni în limba română, în special destinate copiilor;
• să indice concret cine este responsabil, din punct de vedere administrativ, de aplicarea Cartei și să adopte un plan de acțiune vizând asigurarea respectării angajamentelor respective;
• să se asigure de punerea la dispoziție a mijloacelor financiare suficiente pentru învățarea limbii române, să înceapă să formeze învățători și să elaboreze materialul pedagogic;
• să promoveze studii și cercetări privind limba română la nivel universitar și în așezămintele echivalente;
• să sensibilizeze publicul în ceea ce privește limba română ca limbă minoritară în societate;
• să asigure învățarea istoriei și culturii a căror expresie este limba română;
• să modifice legislație astfel încât să se aprobe folosirea limbii române în instanțele de judecată fără cheltuieli suplimentare;
• să promoveze cooperarea transfrontalieră, în particular între organizații ale vorbitorilor (limbii române – n.n.).

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Care este cadrul juridic bilateral pentru cooperarea între Ministerul Educației din România și Ministerul Educației din Bosnia și Herțegovina.
2. Care este cadrul juridic bilateral pentru cooperarea între Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și Consiliul Minorităților Naționale din Bosnia și Herțegovina.
3. Dacă Ministerul Educației și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni au stabilit sau nu parteneriate cu asociații sau personalități ale minorității române din Bosnia și Herțegovina sau dacă este preconizată stabilirea unor asemenea parteneriate pe parcursul anul 2024;
4. Ce ajutor acordă sau ar putea acorda partea română autorităților Bosniei și Herțegovina pentru buna îndeplinire a recomandărilor pentru acțiune imediată și a celorlalte recomandări formulate de către Comitetul de Experți al Consiliului Europei în ceea ce privește limba română ca limbă minoritară în Bosnia și Herțegovina, inclusiv în ceea ce privește predarea acesteia în școlile publice.
5. Dacă partea română ar putea propune părții bosniace asistență și sprijin financiar sau de alt ordin pentru:
6. organizarea de cursuri de limba română în Bosnia și Herțegovina;
7. construirea unei școli cu predarea în limba română;
8. formarea în instituțiile din România a cadrelor didactice care să predea limba română în Bosnia și Herțegovina;
9. delegarea pentru început a unor cadre didactice din România în vederea organizării, în cooperare cu autoritățile bosniace din domeniu, a învățării limbii române în școlile publice din zonele cu maximă concentrație a populației școlare de origine română;
10. furnizarea de manuale, dicționare și alte materiale didactice pentru învățarea limbii române;
11. acordarea unor donații de carte în limba română asociațiilor românilor din Bosnia și Herțegovina, precum și instituțiilor publice din localitățile bosniace în care se atestă o prezență românească importantă;
12. Înființarea unui Lectorat de limbă română în Bosnia și Herțegovina.
13. Ce acțiuni proprii poate iniția și desfășura partea română, în speță Ministerul Educației și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în sprijinirea minorității naționale române din Bosnia și Herțegovina.