Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Adevărata situație a educației românești conform raportului PISA al OECD / 2022 și strategiile Ministerului pentru următoarea perioadă

Adresată: Doamnei Ligia Deca, Ministrul Educației

De către Domnul senator: Costea Adrian

Circumscripţia electorală: 23, Ialomița

Grupul Parlamentar: AUR

Şedinţa Senatului din data de: 12.12.2023

Obiectul întrebării: Adevărata situație a educației românești conform raportului PISA al OECD / 2022 și strategiile Ministerului pentru următoarea perioadă

Stimată Doamnă Ministru,

Am obvservat că strategia de comunicare a ministerului pe care îl conduceți este axată pe arătarea „părții pline a paharului”, în detrimentul unei analize reale a stării educației românești, mai ales după tele-învățământul practicat în pandemie. Un ministru curajos este cel ce prezintă situația reală și propune soluții adecvate pe termen lung. Se pare că acel ministru curajos nu sunteți dumneavoastră.

Raportul PISA al OECD, generat în urma testărilor din 2022, conține – și vă dau dreptate – și o concluzie care ne este favorabilă: reziliența sistemului de educație din România în fața pandemiei, evidențiind eforturile întregului sistem pentru limitarea impactului. Dacă documentarea noastră privind starea educației românești s-ar face dintr-o singură sursă, aceea fiind comunicatul Ministerului din data de 8 decembrie 2023, educația din România n-ar avea nevoie de niciun fel de măsuri de îmbunătățire, totul fiind sub control. De altfel, pe site-ul  Ministerului sunt cele mai favorabile concluzii, traduse din Raportul de pe site-ul OECD.

Numai că Raportul relevă și alt fapt, extrem de important, care ar trebui să fie punctul de pornire pentru viitoarea reformă a educației din România: nivelul de competențe și performanțe al elevilor români este în stagnare din anul 2018, iar rezultatele lor sunt în mare parte mediocre, submediocre și îngrijorător de slabe[1]. Deși predarea matematicii, mai ales la gimnaziu, se bucură de un număr de ore suficient pentru aprofundarea acestei discipline, competențele și rezultatele elevilor români sunt sub nivelul mediei statelor membre OECD[2].

Cea mai stringentă problemă, prezentată în mass-media, inexistentă în comunicarea Ministerului Educației, este analfabetismul funcțional. 42 la sută din elevii românii nu reușesc să atingă un nivel optim al competenței de înțelegere a unui text scris[3].

Să fie raportul OCDE o operă de artă apreciată în mod diferit de privitori, în funcție de perspectivă?

Acestea fiind prezentate, solicit următoarele:

1. Prezentarea unei definiții clare și a unor date exacte și complete privind fenomenul analfabetismului funcțional din ultimul deceniu; analiza cauzelor și contextului, precum și soluții pentru reducerea lui drastică.
2. Cum veți aplica concret standardele OECD privind educația (domeniu vital pentru dezvoltarea economică a unei națiuni)?
3. Aveți o strategie proprie de soluționare a problemelor sistemului de educație din România, în afară de citarea de articole din noua Lege a Educației, prezentată ca o „Biblie” a reformei educației?
4. Cum evaluați capacitatea sistemului de educație de a se reforma „de la firul ierbiiʺ?

• [1] A smaller proportion of students in Romania, than on average across OECD countries, were top performers (Level 5 or 6) in at least one subject. At the same time a smaller proportion of students than on average across OECD countries achieved a minimum level of proficiency (Level 2 or higher) in all three subjects.
• In Romania, 51% of students attained at least Level 2 proficiency in mathematics, significantly less than on average across OECD countries (OECD average: 69%). At a minimum, these students can interpret and recognize, without direct instructions, how a simple situation can be represented mathematically (e.g. comparing the total distance across two alternative routes, or converting prices into a different currency). Over 85% of students in Singapore, Macao (China), Japan, Hong Kong (China)*, Chinese Taipei and Estonia (in descending order of that share) performed at this level or above.
• Some 58% of students in Romania attained Level 2 or higher in reading (OECD average: 74%). At a minimum, these students can identify the main idea in a text of moderate length, find information based on explicit, though sometimes complex criteria, and can reflect on the purpose and form of texts when explicitly directed to do so. The share of 15-year-old students who attained minimum levels of proficiency in reading (Level 2 or higher) varied from 89% in Singapore to 8% in Cambodia.
• In Romania, 2% of students scored at Level 5 or higher in reading (OECD average: 7%). These students can comprehend lengthy texts, deal with concepts that are abstract or counterintuitive, and establish distinctions between fact and opinion, based on implicit cues pertaining to the content or source of the information.