Ionuț Neagu – Întrebare parlamentară – Promovarea de către Ungaria și acoliții săi din România a cultului criminalului de război Albert Wass, prin ridicarea de statui și busturi.

Adresată:  Doamnei Luminița-Teodora ODOBESCU, ministrul Afacerilor Externe

                   Doamnei Raluca TURCAN, ministrul Culturii

                   Domnului Marian-Cătălin PREDOIU, ministrul Afacerilor Interne

                   Domnului Alexandru FLORIAN, director-general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România

De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 14/11/2023

Obiectul întrebării: Promovarea de către Ungaria și acoliții săi din România a cultului criminalului de război Albert Wass, prin ridicarea de statui și busturi.

Stimate doamnelor ministru,

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule director-General

Republica Ungară, cu care România s-a angajat oficial să dezvolte relații de parteneriat strategic, a purces în ultimii ani la reabilitarea criminalului de război Albert Wass (născut la 08.01.1908, în Răscruci, județul Cluj – sinucis la 18.02.1998, la Astor, Florida, SUA), condamnat pentru crime împotriva umanității, acesta fiind un scriitor notoriu pentru manifestările sale antiromânești, antisemite și antislovace, în calitate de reprezentant al partidului fascist ungar ”Crucile cu săgeți”.

Astfel, autoritățile ungare și acoliții lor din România încearcă să acrediteze ideea că Albert Wass este un patriot și o victimă a regimului comunist din România și Ungaria. În literatura maghiară acest criminal este supranumit ”secuiul rătăcitor”. Adepții maghiari sau secui ai autonomiei pe criterii etnice și ai secesionismului invocă adesea poemul ”Eliberarea Ardealului”, în care Albert Wass transmite un mesaj clar: ”Să-i apărăm pe secui / De faptele odioase ale românilor!”.

Precizăm că Albert Wass a fost condamnat la moarte în contumacie, la 13 martie 1946, de Tribunalul Poporului din Cluj, pe baza unor mărturii temeinice ca responsabil pentru masacrarea, pe 22 și 23 septembrie 1940, imediatul după Dictatul de la Viena, a 14 cetățeni români (etnici români și evrei) din localitățile clujene Sucutard și Mureșenii de Câmpie.

Legislația României sancționează penal promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor fracțiuni de genocid, contra umanității și prime de război, precum și promovarea simbolurilor, ideilor, concepțiilor și doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Exprimăm opinia că autoritățile române trebuie să trateze cu maximă seriozitate procesul amplu de promovare de către autoritățile de la Budapesta și de către autorități și entități sau persoane din România a cultului criminalului de război Albert Wass. Considerăm necesară exprimarea de către autoritățile române a îngrijorării față de unele acțiuni ale guvernului ungar, interpretabile din punct de vedere al caracterului xenofob și antisemit , precum și revigorarea cultului criminalului Albert Wass în Ungaria și România. Acest tip de acțiuni depășesc cadrul bilateral al bunei vecinătăți și aduc atingere principiilor stipulate în Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republica Ungară și în Declarația privind cooperarea și parteneriatul strategic ungaro-român pentru Europa secolului XXI.

Vom preciza că autoritățile ungare au autorizat instalarea în Ungaria a unui număr de 48 de statui și busturi ale criminalului Albert Wass, în următoarele locații: Baja-Kicsavoly, Balatonalmadi, Bekes, Bonyhad, Bp. Csepel, Bp. Hazateres Temp., Bp. Magyarok Haza, Bp. Margitsziget, Bp. Rakosmente, Bp. Ujpest, Budakeszi, Csanadpalota, Dabas, Debrecen Nagyerdo, Detk, Eger, Godollo, Gyor-Menfocsanak, Harkany, Hodmezovasarhely, Jaszarokszallas, Kalocsa, Kaposvar, Kapuvar, Kisber, Kiskunfelegyhaza, Mateszalka, Miskolc, Nagyatad, Pecs, Pomaz, Ratot, Solvadkert, Solymar, Sukosd, Szarvas, Szazhalombatta, Seghetin (Szeged), Szentes, Szilsarkany, Szombathely, Taksony, Tapolca, Torokbalint, Torokszentmiklos, Veroce, Veszprem și Zalaegerszeg.

Totodată, informațiile de care dispunem confirmă că în România au fost instalate monumente și busturi ale criminalului Albert Wass în localitățile: Cernat (județul Covasna), Lunca Mureșului (județul Mureș), Reghin (județul Mureș), Odorheiu Secuiesc (județul Harghita), Sovata (județul Harghita) și Vințu de Jos (județul Alba).

Monumentul dedicat lui Albert Wass la Odorheiu Secuiesc este intitulat cu supranumele atribuit în literatura maghiară, cel de ”Secuiul rătăcitor” (inscripție pe postament, exclusiv în limba maghiară). Potrivit informațiilor de care dispunem, pentru instalarea acestui monument în parcul central al municipiului Odorheiu Secuiesc autoritățile locale, reprezentate de exponenți ai Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), nu au solicitat o autorizație de construire. Astfel, Biroul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul primăriei Odorheiu Secuiesc nu a emis vreodată o asemenea autorizație. Totodată, autoritățile locale din Odorheiu Secuiesc nu oferit niciodată o explicație privind persoana reprezentată de acest monument, însă reprezentanții UDMR au organizat anual manifestații publice cu ocazia cărora a fost invocat numele criminalului Albert Wass. Manifestații similare sunt organizate periodic și în localitatea Brâncovenești, județul Mureș, în preajma mormântului criminalului Albert Wass.

Constatăm că, în pofida celor decise de Parlamentul României cu o majoritate zdrobitoare de voturi ale deputaților și senatorilor, Consulatul General al României la Hanovra nu a fost înființat de către Ministerul Afacerilor Externe și respectiv nu este finanțat.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. O listă a busturilor și monumentelor dedicate criminalului Albert Wass în România.

• Dacă Ministerul Afacerilor Externe al României a abordat, în relația bilaterală cu autoritățile ungare, chestiunea scandaloasă a reabilitării în Ungaria a criminalului Albert Wass și a promovării cultului acestuia prin instalarea, în diverse localități, a unui număr de 48 de statuii și busturi dedicate acestuia. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct, vă rugăm să ne faceți cunoscută poziția formulată de partea ungară.

• Dacă Ministerul Culturii și structurile sale deconcentrate s-au autosesizat sau nu în cazul instalării în parcul central din municipiul Odorheiu Secuiesc, fără autorizație și fără avizele necesare, a monumentului intitulat ”Secuiul rătăcitor” (exclusiv în limba maghiară), dedicat, cum rezultă dintr-un șir întreg de elemente incontestabile, criminalului Albert Wass. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct, vă rugăm să faceți cunoscută poziția Ministerului Culturii și a structurilor sale deconcentrate în acest subiect, precizând cine este autorul monumentului, finanțatorul, care este rostul pentru care monumentul a fost instalat pe domeniul public al municipiului Odorheiu Secuiesc, precum și care au fost acțiunile Ministerului și a structurilor sale deconcentrate în legătură cu acest caz.

• Dacă Instituția Prefectului Județului Harghita s-a autosesizat în cazul monumentului intitulat ”Secuiul rătăcitor” din municipiul Odorheiu Secuiesc dedicat criminalului Albert Wass și instalat fără autorizația și avizele necesare, conform legislației în vigoare. În eventualitatea unui răspuns afirmativ la acest punct, vă rugăm să precizați care au fost acțiunile și demersurile concrete ale Instituției Prefectului Județului Harghita.

• Dacă Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România, Ministerul Culturii și Ministerul Afacerilor Interne au sesizat sau nu oficial primăria municipiului Odorheiu Secuiesc în legătură cu instalarea ilegală a monumentului intitulat ”Secuiul rătăcitor”, dedicat criminalului Albert Wass. În eventualitatea unui răspuns afirmativ, vă rugăm să indicați când anume și în ce formă a fost sesizată primăria municipiului Odorheiu Secuiesc, care a fost reacția primăriei în cauză. Totodată, vă rugăm să ne prezentați aceste demersuri oficiale în copie.

• Ce măsuri, acțiuni și demersuri vor întreprinde Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România în vederea înlăturării din spațiul public sau din spațiul privat aparținând cultelor din România ori persoanelor fizice a statuilor și busturilor criminalului Albert Wass.

Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. Vă rugăm să prezentați răspunsul dumneavoastră oral și în scris, atașând la răspunsul în scris și copii după documentația aferentă chestiunii.