Lilian Scripnic – Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003

CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI

În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă înaintăm Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003, spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului, să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative și informații privind implicațiile bugetare generate de această – fișă financiară.
Conform prevederilor art. 113 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, solicităm procedura de urgență pentru această iniţiativă legislativă.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita, avizul Consiliului Legislativ și avizul Consiliului Economic și Social.

Inițiator:

Deputat: LILIAN SCRIPNIC

Expunere de motive

Scopul prezentei propuneri legislative nu este împovărarea cu taxe și impozite a contribuabilului persoană juridică sau creșterea prețurilor pentru consumatori.
Propunerea urmărește să realizeze o reașezare a sistemului de taxare si impozitare pe baze principial corecte, în care să se realizeze o deplasare a poverii fiscale de la salariații, antreprenorii și pensionarii, cetățeni români cu domiciliul în România, care nu consumă în exces resurse naturale (în formă brută sau prelucrată) de pe teritoriul României, către cei care le consuma în exces și către acționarii și consumatorii străini de materie primă sau produse finite ce înglobează resursele naturale aparținând românilor.
Bugetul României pe anul 2023 prevede venituri de c.c.a. 275.000 milioane lei. Dintre acestea, veniturile din taxa pentru exploatarea resurselor naturale sunt de c.c.a. 83 mil. lei, veniturile din taxe pentru prospecțiune, explorare și exploatare resurse minerale sunt de numai 23 mil. lei, veniturile din concesiuni și închirieri sunt de numai 5.500 mil. lei, veniturile din protecția mediului sunt de numai 25 mil. lei.
Cu toate că mai există și alte venituri aferente, putem afirma că încasările din exploatarea resurselor naturale sunt per global mai mici de 1% din veniturile bugetare, în timp ce un procent mult mai mare din venituri provine din impozitarea timpului românilor (munca prezentă – salariile și munca trecută – pensiile, proprietățile, capitalul) și al riscului asumat (profit, dividende).
Desigur că există și TVA ca taxă pe consum – implicit și pe consumul resurselor naturale de către români, însă componenta de resursă naturală românească din produsele consumate de către cetățenii din alte țări, precum și dividendele acționarilor străini ai companiilor beneficiare de pe urma resurselor naturale (și umane) nu au în vedere valoarea reală a consumului de resurse naturale finite și neregenerabile ale teritoriului aparținând românilor și nici consumul timpului acestora în beneficiul consumatorilor și acționarilor străini.
Acest beneficiu nu e mic deloc, dacă avem în vedere că cifra totală de afaceri anuală a companiilor înregistrate în România se aproprie de 2.500.000 mil. lei, cea mai mare parte fiind realizată de cele mai mari companii, cu acționariat străin, iar veniturile anuale totale ale românilor, din care aceștia consumă, nu trec de 500.000 mil. lei.
Prin urmare, considerăm că atât valoarea nominală, cât și ponderea veniturilor din redevențe trebuie să crească semnificativ, reflectând justa valoare a consumului resurselor naturale ale României, prețul urmând a fi suportat de către consumatorii acestor resurse, la momentul consumului efectiv, așa cum e normal, indiferent de existența profitului sau chiar și a vânzărilor efective.
Propunem deci o măsură prin care putem crește atât veniturile la bugetul statului, suportabilitatea axându-se cu precădere nu pe seama acționarilor, majorității salariaților și consumatorilor români, ci fiind mai mult în zona unei părți a acționarilor și a consumatorilor străini (beneficiari direcți ai accesului la resurse umane, naturale și la o piață de desfacere locală).
Trebuie să avem în vedere faptul că veniturile companiilor mari sunt realizate din colectarea unei mari părți a venitului disponibil al cetățenilor români, în general al locuitorilor României și că uneori o cifră de afaceri semnificativă, este constituită în parte și din tranzacții efectuate și în afara teritoriului României, pentru beneficiari care nu sunt contribuabili români, cu resursa umană, naturală și materială a țării.
Prin propunerea legislativa s-a vizat nu doar creșterea încasărilor bugetare cu câteva miliarde de euro, ci și necesitatea unei actualizări în timp real a nivelului sumelor colectare, cu o păstrare a puterii de cumpărare printr-o raportare la rata inflației.
La elaborarea prezentei propuneri legislative, s-au avut în vedere datele publice puse la dispoziție pe pagina web a Ministerului Finanțelor.
Inițiator:

Deputat: LILIAN SCRIPNIC

LEGE pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul unic Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 44, alineatele (2) – (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
   ”(2) Taxa anuală pentru activitatea de prospecțiune se stabilește la 10.000 lei/kmp. Suprafața minimă de aplicativitate a taxei este de 1 kmp.
   (3) Taxa anuală pentru activitatea de explorare se stabilește la 50.000 lei/kmp. Suprafața minimă de aplicativitate a taxei este de 1 kmp.
   (4) Taxa anuală pentru activitatea de exploatare se stabilește la 250.000 lei/kmp. Suprafața minimă de aplicativitate a taxei este de 1 kmp.
   (5) Valoarea taxelor prevăzute la alin. (2) – (4) va fi reactualizată anual, la propunerea autorității competente, prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației, cu respectarea pragurilor.

(6) Taxele prevăzute la alin. (2) – (4) se datorează anual și se plătesc anticipat pentru anul viitor, până la data de 30 iunie a anului în curs.”

2. La articolul 45, alineatele (1) și (2) se modifică și vor următorul cuprins:
   ”(1) Redevența minieră cuvenită bugetului de stat se stabilește, la încheierea licenței ori la eliberarea permisului de exploatare, după cum urmează:
   a) o cotă procentuală de 10 % din valoarea producției miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu și roci aluminifere, radioactive, pământuri rare și disperse, pietre prețioase și semiprețioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale și gazele care le însoțesc, gaze necombustibile, nămoluri și turbe terapeutice;
   b) o cotă procentuală de 10 % din valoarea producției miniere pentru cărbuni;
   c) o cotă procentuală de 10 % din valoarea producției miniere pentru metale nobile;
   d) echivalentul în lei a 5 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru substanțe nemetalifere;
   e) echivalentul în lei a 5 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, călcare industriale și de construcții, dolomită, gresie și tufuri industriale;
   f) echivalentul în lei a 5 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru argile, marne, loess, nisip și pietriș, nisip și roci caolinoase;
   g) echivalentul în lei a 5 euro pe unitatea de producție minieră, pentru albastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie și diatomită;

h) echivalentul în lei a 10 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental și granodiorit ornamental;
i) echivalentul în lei a 10 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru albastru ornamental, aragonit ornamental și siliconite ornamentale;
j) echivalentul în lei a 10 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin și tufuri ornamentale;
k) echivalentul în lei a 5 euro, pe unitatea de producție minieră, pentru săruri haloide.”
”(2) Redevența minieră cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale naturale se stabilește la sursă, în echivalentul în lei a 10 euro/1.000 litri, la cursul Băncii Naționale a României de la data plății.”

3. La articolul 45, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5) care va avea următorul cuprins:
   ”(5) Valoarea redevențelor prevăzute la alin. (1) si (2) va fi reactualizată anual, la propunerea autorității competente, prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației.”
4. La articolul 57, alineatul (1) literele a), b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins
   ”a) de 100.000.000 lei, pentru încălcarea obligațiilor stabilite la art. 23 și la art. 39 alin. (1) lit. b), d), e), f), h) și i) și alin. (2) lit. c);
   b) de 250.000.000 lei, pentru încălcarea obligațiilor stabilite la art. 39 alin. (1) lit. a), c), g), j), l), n), o) și s);
   c) de 500.000.000 lei, pentru încălcarea obligațiilor stabilite la art. 4 alin. (3) și la art. 39 alin. (1) lit. k), m), p) și t).”
5. La articolul 58, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins
   ”(4) Limitele valorice ale amenzilor prevăzute la art. 57 vor fi reactualizate anual, la propunerea autorității competente, prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.