Acatrinei Dorel și Pușcașu Lucian – întrebare către Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse – Ce soluții aveți pentru integrarea în muncă a copiilor care împlinesc 18 ani și părăsesc centrele de plasament?

Adresată:  Doamnei Gabriela Firea,

                          Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse

De către:      dl. Deputat Acatrinei Dorel Gheorghe

                        dl. Deputat Pușcașu Lucian Florin

Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Grup Parlamentar AUR

Obiectul întrebării: Ce soluții aveți pentru integrarea în muncă a copiilor care împlinesc 18 ani și părăsesc centrele de plasament?

Doamnă Ministru,

Foarte mulți dintre copiii abandonați ajung pe drumuri, pentru că România nu are un sistem bine pus la punct de tranziție a copilului de la centrul de plasament la viața de adult. România avea, la 30 iunie 2021, în sistemul de protecție socială, 47.029 copii, dintre care 17.549 de copii se aflau în grija asistenților maternali, 10.669 copii în centrele rezidențiale publice și 2.835 în centrele rezidențiale private, potrivit datelor oficiale ale Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copil și Adopții. Ce se întâmplă însă cu acești copii după de împlinesc vârsta de 18 ani și sunt nevoiți să iasă din sistemul de protecție și asistență socială? Statul nu are suficiente programe de pregătire a copiilor abandonați pentru viața reală. Oficialii DGASPC au recunoscut, însă, că “serviciile de tranziție a copilului din sistemul de protecție la viața de adult nu sunt suficient de dezvoltate. Copilul are nevoie de sprijin să poată facă pașii corecți și sănătoși în viața de adult”.

Tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială a copilului reprezintă unul dintre grupurile vulnerabile din România, potrivit Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020. Precum în cazul altor grupuri vulnerabile, este nevoie de asigurarea unei continuități în abordare și în furnizarea serviciilor pentru a putea vedea rezultate în ceea ce privește integrarea lor socio-profesională și pentru reducerea decalajului dintre ei și populația generală de tineri din România.

După mai multe inițiative punctuale SOS Satele Copiilor România a avut ideea, de a desfășura primul studiu la nivel național cu privire la tinerii care au părăsit sistemul de protecție specială. Ideea a fost pusă în aplicare în perioada aprilie 2019 – mai 2020, de către Asociația Sociometrics.

Rezultatele studiului ridică multe teme de discuție – Cum putem să ajustăm în funcție de diferențele de gen abordările noastre în lucrul cu copiii din sistemul de protecție specială? Când trebuie să înceapă procesul de pregătire al tinerilor pentru ieșirea din îngrijire și cum am putea evalua gradul lor de pregătire? Cât de mult putem crește vârsta până la care tinerii să fie susținuți, concomitent cu împuternicirea lor și cu reducerea dependenței? Cum putem să-i susținem mai mult din punct de vedere educațional pe copiii din sistemul de protecție specială?

Din audientele pe care le-am avut la sediul cabinetelor parlamentare reiese o preocupare permanenta pentru interventiei statului pentru găsirea unui loc de muncă pentru copii din centrele de plasament întrucît sunt două situații distincte.

Prima situație cînd acești copii urmează cursurile unei facultăți situație în care primesc bani de la stat din momentul începerii studiilor universitare fiind un decalaj de cîteva luni în care acesția nu primesc nici un ban.

A doua situație cînd acești copii nu urmează cursurile unei facultăți situație în care nu mai primesc bani de la stat pentru întreținerea lunară și dacă nu își găsesc un loc de muncă ajung muritori de foame.

Față de această situație vă adresăm următoarele întrebari:

1. Ce soluții aveți pentru integrarea în muncă a copiilor proveniți din centrele de plasament?
2. Cum veți rezolva plata sumelor către acesti copii după împlinirea vîrstei de 18 ani și până la începerea studiilor universitare?
3. Dacă aveți soluții pentru implementarea studiului SOS Satele Copiilor?